Marea Adunare Națională – MAN . Legea nr. 57/1974 privind retribuirea dupa cantitatea și calitatea muncii. Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 noiembrie 1974 până la 11 martie 1991, fiind abrogat prin Lege 120/2000 și înlocuit de Lege 14/1991; Formă aplicabilă de la 23 iulie 1980 până la 11 martie 1991

Dezvoltarea susținută a bazei tehnico-materiale, progresul neîntrerupt al economiei naționale, perfecționarea continuă a relațiilor de producție socialiste în amplul proces de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, asigură creșterea necontenită a nivelului de trai material și spiritual al oamenilor muncii din țara noastră – țelul suprem al întregii politici a Partidului Comunist Român.

În Republica Socialistă România, munca reprezintă un drept și o îndatorire de onoare a fiecărui cetățean, o necesitate pentru progresul societății, pentru formarea, dezvoltarea și afirmarea personalității umane. În dubla lor calitate, de proprietari ai mijloacelor de producție și producători ai bunurilor materiale și spirituale, de participanți direcți la organizarea și conducerea întregii vieți sociale, oamenii muncii asigură creșterea producției și productivității muncii, o înaltă eficiență economică, beneficiind pe deplin de roadele muncii lor.

În toate domeniile de activitate, fiecare om al muncii este retribuit în raport de cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii sale, conform principiului: retribuție egală pentru muncă egală. Spre deosebire de salariu, care reprezintă în societatea capitalistă prețul forței de muncă, în România socialistă retribuția cuvenită oamenilor muncii reprezintă acea parte din venitul național desființată consumului individual ce se repartizează în întregime celor ce muncesc.

În cadrul autoconducerii muncitorești, și întăririi și lărgirii autogestiunii economico-financiare, personalul muncitor din unitățile economice are dreptul, în afară de retribuție, să participe la beneficiile realizate de întreprinderea în care își desfășoară activitatea.

Sistemul de retribuire, inclusiv participarea la beneficii a oamenilor muncii, asigură legarea directă, nemijlocită, a veniturilor fiecăruia de contribuția adusă și rezultatele concrete obținute în muncă.

În politica de retribuire a muncii se aplică cu fermitate principiul echității socialiste, urmărindu-se asigurarea unei proporții corespunzătoare între veniturile minime și cele maxime, în concordanță cu stadiul de dezvoltare a economiei și cu nivelul general de pregătire profesională și de cultură al oamenilor muncii.

Pe măsura dezvoltării forțelor de producție, a sporirii produsului social și a venitului național, în conformitate cu scopul suprem al întregii politici o partidului, se asigură, prin alocarea în mod planificat a fondurilor necesare, ridicarea permanentă a nivelului de venituri pentru toate categoriile de oameni ai muncii și pentru creșterea fondului social de consum.

În vederea înfăptuirii politicii partidului și statului nostru în domeniul retribuirii muncii,

Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege
CAPITOLUL I Principiile generale ale sistemului de retribuire a muncii
Art. 1. – (1) În Republica Socialistă România munca constituie o îndatorire de onoare pentru toți membrii societății. Dreptul la muncă este un drept fundamental al tuturor cetățenilor, garantat prin Constituție. Fiecare cetățean are dreptul și îndatorirea de a desfășura o activitate utilă societății, care să-i asigure mijloacele de existență și de dezvoltare spirituală. Munca reprezintă criteriul fundamental de apreciere a contribuției fiecărei persoane la progresul societății, o necesitate pentru formarea, afirmarea și dezvoltarea multilaterală a personalității umane.

(2) Exploatarea omului de către om, realizarea de venituri prin însușirea muncii altora, sînt cu desăvîrșire interzise. Nimeni nu poate fi retribuit dacă nu prestează o muncă socialmente necesară și nu poate realiza alte venituri decît cele legal cuvenite. Sustragerea de la muncă, traiul parazitar, realizarea de cîștiguri pe alte căi decît prin muncă proprie, contravin principiilor eticii și echității, sînt incompatibile cu însăși esența și țelurile societății socialiste.

(3) Oamenii muncii, în calitate de proprietari ai mijloacelor de producție, bunuri ale întregului popor, și, în același timp, de producători și beneficiari ai valorilor materiale și spirituale, poartă întreaga răspundere pentru conducerea directă și efectivă a fiecărei unități economice, pentru gospodărirea judicioasă și eficientă a bunurilor care le sînt încredințate spre administrare. Fiecare întreprindere are obligația să obțină beneficii din care să-și asigure propria dezvoltare, să contribuie cu o anumită cotă la dezvoltarea generală a societății și să creeze resursele necesare pentru a asigura participarea la beneficii a oamenilor muncii și a acoperi cheltuielile pentru satisfacerea unor nevoi social-culturale în cadrul programului general de creștere a nivelului de trai stabilit de partid și de stat.
Art. 2. -(1) Venitul național, ca valoare nou creată în industrie, în agricultură și în alte ramuri, reprezintă sursa dezvoltării economico-sociale a țării și ridicării bunăstării întregului popor. Venitul național se repartizează pentru fondul de dezvoltare economico-socială și pentru fondul de consum, în vederea asigurării mijloacelor necesare atît pentru dezvoltarea intensivă a forțelor de producție, cît și pentru creșterea continuă a veniturilor oamenilor muncii.

(2) Fondul de consum, care reprezintă partea din venitul național destinată veniturilor individuale realizate de membrii societății pe baza muncii prestate, precum și pentru acoperirea cheltuielilor pe care le face societatea în vederea satisfacerii nevoilor întregii populații, revine oamenilor muncii și membrilor lor de familie pe următoarele căi:

a) retribuția după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii, în funcție de contribuția la dezvoltarea producției materiale și spirituale a societății;

b) participarea la beneficii, în raport cu contribuția fiecăruia la dezvoltarea întreprinderii respective și cu vechimea în unitate;

c) retribuția socială de către beneficiază oamenii muncii din fondurile destinate învățămîntului de toate gradele ocrotirii sănătății, pensiilor, alocațiilor de stat pentru copii, ajutoarelor familiale, indemnizațiilor pentru incapacitate de muncă, cheltuielilor destinate trimiterii la tratament balnear și odihnă, întreținerii creșelor, grădinițelor, căminelor de nefamiliști, cantinelor, acordării de locuințe, precum și altor nevoi cu caracter social-cultural.
Art. 3. -(1) Retribuirea se face pe baza principiului socialist al repartiției după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii, în funcție de contribuția la dezvoltarea producției materiale și spirituale a întregii societăți și de rezultatele obținute în muncă.

(2) Retribuirea muncii trebuie să asigure cointeresarea materială a celor ce muncesc și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă.

(3) Fondul de retribuire se determină în funcție de valoarea producției nete, de producția fizică sau de alte sarcini specifice și se acordă potrivit principiilor socialiste de retribuire. În fondul total de retribuire la nivelul economiei naționale se include și fondul aferent participării la beneficii a oamenilor muncii. Retribuția cuprinde retribuția tarifară, indemnizațiile, premiile, sporurile și alte drepturi prevăzute de lege pentru munca prestată.

(4) În scopul asigurării creșterii continue a nivelului de trai al oamenilor muncii, se majorează periodic retribuția tuturor categoriilor de personal, în conformitate cu prevederile planului național unic de dezvoltare economico-socială a țării și corespunzător creșterii productivității muncii sociale și venitului național.
Art. 4. -(1) Sistemul de retribuire asigură un raport corespunzător între veniturile individuale maxime și minime.

(2) Raportul dintre retribuția netă maximă și minimă a personalului din unitățile de stat se stabilește la aproximativ 6 la 1.

(3) Nimeni nu poate primi decît o singură retribuție tarifară.

(4) Totalitatea veniturilor individuale nete, cu caracter permanent, realizate de către orice persoană pentru munca pe care o desfășoară obișnuit, indiferent de sectorul de activitate, nu poate depăși veniturile maxime individuale nete ce se pot realiza în unitățile de stat, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Art. 5. -(1) Retribuirea personalului se diferențiază pe ramuri, subramuri și activități în funcție de importanța lor pentru dezvoltarea economico-socială a țării.

(2) În cadrul ramurilor, subramurilor și activităților, retribuția tarifară se diferențiază pe categorii de încadrare și pe funcții, corespunzător nivelului de calificare și gradului de răspundere cerut de Îndeplinirea sarcinilor, precum și condițiilor în care se desfășoară munca.

(3) În cadrul categoriilor și funcțiilor, retribuția se diferențiază, de regulă, pe un nivel de bază și mai multe trepte sau gradații.

(4) În toate cazurile, retribuția se acordă pe baza funcției îndeplinite și a activității efectiv prestate, cu respectarea condițiilor de studii și vechime prevăzute de reglementările în vigoare și nu pe baza titlului deținut.
Art. 6. -(1) La stabilirea retribuirii fiecărui om al muncii se are în vedere contribuția sa la:

– realizarea și depășirea producției fizice, a valorii producției nete;

– îmbunătățirea calității produselor;

– folosirea maximă a capacităților de producție;
– promovarea progresului tehnic, științific și cultural;
– creșterea productivității muncii;
– îndeplinirea sarcinilor specifice de muncă;
– reducerea cheltuielilor de producție, mai ales pe calea reducerii consumului de materii prime, materiale, combustibil și energie;
– sporirea, eficienței investițiilor, scurtarea termenelor de execuție, reducerea ponderii construcțiilor în volumul total al investițiilor;
– creșterea volumului producției destinate exportului și a eficienței activității de comerț exterior;
– ridicarea continuă a eficienței în activitatea economică a întreprinderilor, precum și în toate domeniile vieții sociale.
(2) La stabilirea cotei de participare la beneficii consiliul oamenilor muncii va avea în vedere:
a) contribuția personalului muncitor la realizarea beneficiului planificat și obținerea unor beneficii peste plan;
b) retribuția tarifară;
c) vechimea în unitate.
Art. 7. – Obiectivele urmărite de sistemul de retribuire se realizează prin:
a) diferențierea retribuțiilor în funcție de nivelul de calificare cerut pentru efectuarea lucrărilor și de cantitatea muncii prestate, determinată prin norme de muncă, care să reflecte cît mai riguros munca reală necesară pentru executarea lucrărilor, de inițiativa, operativitatea, experiența în muncă și contribuția personală la îndeplinirea sarcinilor colectivelor;
b) folosirea celor mai corespunzătoare forme de măsurare a muncii și de retribuire, ținînd seama de specificul activității din fiecare unitate, în vederea stimulării obținerii unor rezultate cît mai bune, cantitative și calitative;
c) asigurarea unei interdependențe strînse între realizările obținute în muncă și venituri, precum și creșterea răspunderii personale a fiecăruia, indiferent de postul pe care îl ocupă, prin:
– acordarea integrală a retribuției la realizarea tuturor sarcinilor primite, atît a celor ce decurg din planul unității sau al compartimentului, cît și a sarcinilor proprii de muncă;
– acordarea unor adaosuri la retribuție pentru depășirea producției fizice, a valorii producției nete;
– diminuarea retribuției în cazul nerealizării sarcinilor de muncă individuale sau colective;

– participarea la beneficiul obținut de unitatea în care își desfășoară activitatea;

– acordarea unor drepturi din fondul social al întreprinderii, atribuirea de locuințe din spațiul locativ aflat în administrarea ei, participarea la excursii colective în străinătate, organizate de unitatea economică pe baza realizării și depășirii exportului.
Art. 8.

În scopul asigurării unei cît mai strînse legături între munca depusă și retribuirea ei, se pot aplica, în funcție de specificul activității și folosind ca unități de măsurare a muncii normele de muncă, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Art. 9.

(1) Elementele sistemului de retribuire a muncii sînt următoarele:

a) retribuția tarifară, care constituie partea principală a retribuției totale și elementul determinant pentru stimularea ridicării continue a calificării personalului. Prin retribuție tarifară se înțelege retribuția stabilită pe baza rețelelor tarifare sau a listelor de funcții pentru muncitori și personal operativ și prin nomenclatoarele de funcții pentru personalul de execuție tehnic, economic, de altă specialitate, pentru personalul de conducere, precum și pentru cel administrativ, de deservire și de pază. Se stabilește următoarea pondere a retribuției tarifare în retribuția medie planificată:

– la muncitori și personalul operativ, circa 90%;

– la muncitorii din construcții-montaj, circa 88%;

– La personalul tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire și de pază, între 80-95%,

b) indemnizația de conducere sau cele care se acordă pentru unele activități suplimentare. Indemnizația de conducere se stabilește diferențiat, pe ramuri sau activități, după mărimea unității și complexitatea sarcinilor;

c) participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice;

d) premii anuale pentru personalul din instituțiile de stat și alte unități stabilite de lege;

e) premii acordate în cursul anului pentru realizări deosebite în îndeplinirea sarcinilor în perioada respectivă, premii pentru economii de materiale și forță de muncă, precum și alte recompense cu caracter limitat ce se acordă personalului din unele sectoare de activitate pentru rezultatele deosebite obținute în îndeplinirea anumitor obiective specifice;

f) sporuri la retribuție acordate pentru vechime neîntreruptă în aceeași unitate, în scopul stimulării stabilității personalului;

g) retribuții majorate sau sporuri, pentru retribuirea diferențiată a muncii personalului care lucrează în condiții deosebite față de cele obișnuite.

(2) Retribuția tarifară, precum și alte venituri care se cuvin, potrivit legii, persoanelor care muncesc în unitățile socialiste de stat sînt efective și nu sînt supuse impozitului.

Impozitul pe fondul total de retribuire se suportă de unitățile socialiste.

Art. 10. -(1) În Republica Socialistă România, retribuirea muncii se reglementează prin lege. Fondurile de retribuire se prevăd în planul național unic de dezvoltare economico-socială, cele finanțate din bugetul de stat incluzîndu-se și în acesta.

(2) Consiliul de Miniștri și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București asigură și răspund de aplicarea întocmai a prevederilor prezentei legi:

(3) Consiliul oamenilor muncii din fiecare unitate poartă întreaga răspundere pentru modul de aplicare a principiilor socialiste de retribuire, pentru modul de gospodărire și utilizare a fondurilor destinate atît cheltuielilor de producție, cît și celor de consum.
CAPITOLUL II Reglementări privind retribuirea ce se aplică în toate ramurile
de activități economice și sociale

A. FORME DE MĂSURARE A MUNCII ȘI DE RETRIBUIRE
Art. 11. -(1) Măsurarea muncii personalului de toate categoriile, în vederea stabilirii retribuției, se face pe baza normelor de muncă, în conformitate cu reglementările legale.

(2) În funcție de natura activității, normele de muncă pot fi norme de timp, norme de producție, atribuții concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau alte tipuri de norme corespunzătoare muncii respective.
Art. 12.

(1) Formele de retribuire sînt următoarele:

a) în acord sau cu bucata, cînd retribuția cuvenită rezultă din înmulțirea tarifului pe unitatea de produs sau pe lucrare cu numărul produselor sau al lucrărilor realizate. În funcție de condițiile concrete de organizare a muncii și de interesul stimulării mai puternice a unor laturi cantitative sau calitative ale activității, se pot aplica următoarele variante ale acordului:

– acord direct, cînd retribuția realizată de muncitori, stabilită pe bază de tarife pe unitatea de produs sau pe lucrare, este direct proporțională cu cantitatea de produse, lucrări sau alte unități fizice executate; această formă de retribuire se aplică în industrie în raport cu numărul de bucăți, metri, tone executate; în construcții în raport cu numărul de m3 zidărie, m2 dulgherie, tencuieli; în agricultură în raport cu numărul de hectare lucrate sau animale îngrijite; în transporturi în raport cu tonele-marfă transportate, precum și în alte ramuri și activități unde măsurarea muncii se poate face individual pe bază de norme;

– acord global, cînd o formație de lucru, lot, șantier, fermă își asumă pe baza unui contract încheiat cu unitatea din care face parte obligația executării într-un anumit termen a unui produs complet, a unui obiect fizic sau a unei producții stabilite în unități fizice, pentru care primește o sumă globală determinată în raport cu manopera necesară pentru executarea sarcinilor prevăzute în contract. Acordul global se aplică acolo unde caracteristicile procesului tehnologic impun participarea colectivă pe echipe a oamenilor muncii la realizarea sarcinilor de producție și unde prin măsuri tehnico-organizatorice specifice acestei forme de retribuire se asigură o productivitate a muncii mai mare. În industrie se aplică pentru realizarea unui produs complet sau lucrare, la care participă una sau mai multe echipe, sau pentru obținerea unei anumite producții fizice; în construcții se aplică pentru realizarea unui bloc de locuințe, hală industrială, pod, linie electrică sau alte obiecte complete; în agricultură pentru realizarea unei anumite producții de cereale, carne, lapte, legume sau altele.

În contract se prevăd termenele de execuție, sumele cuvenite drept retribuție, cheltuielile de producție planificate sau consumurile normate și alte condiții. Retribuția cuvenită se acordă proporțional cu îndeplinirea sarcinilor de producție, respectarea cheltuielilor, a termenelor și a celorlalte condiții stabilite în contract, fără să fie plafonată.

Modul de aplicare a acordului global, de stabilire a sumelor cuvenite, de acordare a avansurilor și de restituire a garanțiilor, precum și alte elemente necesare, se stabilesc – pe ramuri ale economiei naționale – prin decret al Consiliului de Stat.

În acord global pot lucra toate categoriile de personal ale subunității – secție, atelier, șantier, lot și altele similare -, inclusiv cadrele de conducere ale acesteia.

Maistrul inclus în formația de acord global va primi retribuția în aceeași proporție cu gradul de îndeplinire mediu al retribuției tarifare a muncitorilor din formația condusă, corespunzător timpului lucrat în cadrul programului de lucru aprobat. Adaosul de acord global la maiștri se plătește dacă s-a realizat producția contractată și s-au respectat consumurile normate.

Inginerii, subinginerii și tehnicienii care lucrează în acord global și conduc formații de lucru organizate la nivel de maistru vor primi retribuția funcției pe care sînt încadrați în aceeași proporție cu gradul de îndeplinire mediu al retribuției tarifare a muncitorilor din formația condusă, corespunzător timpului lucrat în cadrul programului de lucru aprobat. Adaosul de acord global se plătește dacă s-a realizat producția contractată și s-au respectat consumurile normate.

Personalul de specialitate și de conducere, pînă la nivelul unei subunități, inclus în formația de acord global, va primi retribuția în cadrul fondului total de retribuire prevăzut în contract pentru acest personal, recalculat în raport cu gradul de realizare a lucrării sau a producției contractate.

Sumele corespunzătoare lucrărilor executate lunar se plătesc sub formă de avans, din care se reține o garanție de 10-20 la sută. Plata sumelor reținute se face la terminarea lucrărilor, dacă s-au îndeplinit condițiile și termenele convenite în contract. În cazul nerespectării cheltuielilor, neîndeplinirii altor condiții prevăzute în contract, adaosul de acord se va putea reduce pînă la anulare, corespunzător cu răspunderea fiecărui membru al formației;

– acord indirect, cînd personalul care deservește nemijlocit mai mulți lucrători retribuiți în acord – ale căror realizări sînt condiționate de felul cum sînt deserviți – primește retribuția proporțional cu nivelul mediu de îndeplinire a normelor realizate de lucrătorii respectivi;

– acord progresiv, potrivit căruia la un anumit nivel de realizare a sarcinilor dinainte stabilit, tariful pe unitatea de produs sau pe lucrare se majorează în anumite proporții și care se poate aplica, în mod excepțional, la locurile de muncă și în condițiile stabilite prin lege;

b) în regie sau după timp, cînd retribuția tarifară stabilită pe oră, zi sau lună se acordă personalului pentru timpul efectiv lucrat la realizarea integrală a sarcinilor de serviciu:

– la muncitori, sarcinile de serviciu se exprimă fie sub forma unei norme de producție zilnică sau lunară, fie sub formă de atribuții concrete ce se stabilesc pe o zonă de deservire precizată, fie sub alte forme specifice ramurii, subramurii sau activității în care lucrează;

– pentru personalul de execuție tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire și de pază, sarcinile de serviciu, atribuțiile și răspunderile se stabilesc concret pentru fiecare loc de muncă și pentru fiecare executant. Numărul de lucrători din această categorie de personal trebuie să fie determinat pe baza unei fundamentări științifice, prin normative și norme de muncă aprobate în condițiile stabilite de lege;

c) forma de retribuire pe bază de tarife sau cote procentuale din valoarea achizițiilor, desfacerilor sau prestărilor de servicii, cînd veniturile cuvenite se calculează asemănător acordului direct proporțional cu nivelul de realizare a sarcinilor stabilite pentru fiecare lucrător. Tarifele și cotele procentuale se determină în corelare cu retribuția tarifară a personalului cu atribuții și răspunderi similare; la depășirea sau nerealizarea sarcinilor venitul este, ca și în cazul retribuirii în acord, direct proporțional cu nivelul de realizare a sarcinilor.

(2) În scopul creșterii eficienței activității atît în cazul retribuirii în acord direct, cît și în regie, retribuția cuvenită pe baza indicatorilor cantitativi se poate majora sau diminua în funcție de îndeplinirea a 1-2 indicatori suplimentari, specifici activității respective.
Art. 13. -(1) Corespunzător organizării proceselor de muncă și modului de stabilire a normelor de muncă, formele de retribuire se aplică individual sau colectiv.

(2) În cazul acordului colectiv, repartizarea sumelor cuvenite fiecărui lucrător se face în raport cu retribuția tarifară și cu timpul lucrat. Organul colectiv de conducere al unității poate aproba, prin excepție, acolo unde este mai eficient, ca repartizarea sumelor cuvenite în acord să se facă în raport cu timpul lucrat și cu categoria locului de muncă sau a postului prevăzut în formația normată. Retribuția individuală poate fi majorată sau diminuată cu pînă la 20%, în funcție de contribuția efectivă a fiecărui membru al formației la realizarea lucrărilor și în limita sumei cuvenite pe întreaga formație, cu consimțămîntul majorității membrilor formației de lucru și al conducerii subunității de producție din care face parte această formație.
Art. 14. -Pe baza prevederilor acestei legi, prin decret al Consiliului de Stat se stabilesc formele de retribuire muncii ce se pot aplica, pe fiecare ramură, subramură sau activitate, precum și condițiile de aplicare a acestora.

B. RETRIBUȚIA TARIFARĂ A MUNCITORILOR
Art. 15. -(1) Retribuția tarifară a muncitorilor calificați se stabilește pe categorii de încadrare sau pe funcții. Categoriile de încadrare sînt prevăzute în rețelele tarifare. În cazurile în care nu se justifică elaborarea unor rețele tarifare, muncitorii sînt încadrați pe funcții. Categoriile de încadrare și funcțiile se stabilesc în raport cu cunoștințele, nivelul de calificare și experiența necesară pentru executarea în bune condiții a lucrărilor de diferite grade de complexitate, așa cum sînt prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare.

(2) Retribuția tarifară pentru muncitorii necalificați se stabilește pe trei categorii de lucrări: obișnuite, grele și foarte grele. Categoriile de lucrări grele și foarte grele se stabilesc pe baza unor liste de lucrări necalificate, de această natură.

(3) Indicatoarele tarifare de calificare pe membrii, specialități și funcții și listele de lucrări necalificate se întocmesc, pe baza normelor aprobate de Consiliul de Miniștri, de către ministere, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, care coordonează ramura sau activitatea respectivă, împreună cu uniunile sindicatelor pe ramuri de activitate, în colaborare cu celorlalte organe centrale interesate și cu acordul Ministerului Muncii și al Uniunii Generale a Sindicatelor din România.

Art. 16. -(1) Retribuția tarifară a muncitorilor se stabilește diferențiat, pentru fiecare categorie sau funcție, pe un nivel de bază și două trepte de retribuire.

(2) Prin treptele de retribuire, în cadrul categoriei de încadrare, retribuția tarifară se diferențiază în funcție de calitățile personale ale muncitorilor, reflectate în rezultatele obținute în muncă.

(3) La ultima categorie de calificare pot fi încadrați muncitorii cu o înaltă calificare, inițiativă, experiență și vechime în meserie, care execută lucrări de tehnicitate deosebită și de mare precizie, prevăzute la ultima categorie din indicatoarele tarifare de calificare.

(4) Numărul muncitorilor ce pot fi încadrați la ultima categorie va fi de 5-8% din numărul total al muncitorilor calificați din ramura respectivă. Diferențierea pe ramuri în cadrul acestor limite și condițiile de încadrare se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 17. -(1) Muncitorii pot fi trecuți în treptele prevăzute la categoria sau funcția respectivă ținînd seama de calitățile personale și de rezultatele obținute în activitatea profesională, în conformitate cu prevederile Legii nr. 12/1971 privind încadrarea și promovarea în muncă a personalului din unitățile socialiste de stat. Trecerea de la nivelul de bază la treapta I se poate face numai pentru personalul care are o vechime minimă de un an în categoria sau funcția respectivă, iar trecerea de la o treaptă la alta se poate face numai pentru cei care au o vechime minimă de 2 ani în treapta în care sînt încadrări.

(2) În cursul unui an, în cadrul fiecărei unități, pot fi trecuți în trepte superioare de retribuire – o dată pe an – în condițiile prevăzute de Legea nr. 12/1971, pînă la cel mult 40% din numărul total al muncitorilor. Reducerea vechimii celor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru trecerea de la o treaptă de retribuție la alta nu va depăși 1/3 din vechimea de un an necesară pentru trecerea de la nivelul de bază la treapta I și de 2 ani pentru trecerea la treapta următoare. Totodată, reducerea totală a vechimii minime necesare trecerii pînă la ultima treaptă în cadrul aceleiași categorii nu poate depăși 1/5, potrivit Legii nr. 12/1971. Muncitorii care beneficiază de creșterea retribuției tarifare, ca urmare a majorării generale a acestuia, nu vor putea fi trecuți în trepte superioare timp de 6 luni de la data majorării retribuției.

(3) Muncitorii încadrați pe rețele, care sînt promovați într-o categorie superioară de calificare, se încadrează la nivelul de bază al noii categorii. Muncitorii încadrați pe funcții și cei necalificați, atunci cînd sînt trecuți la o funcție sau o categorie superioară, se încadrează la retribuția de bază; dacă această retribuție este egală sau mai mică decît cea avută vor fi încadrați la noua funcție sau categorie, astfel încît să beneficieze de o creștere corespunzătoare unei trepte.

(4) Retribuția tarifară stabilită pe trepte de retribuire constituie un drept cîștigat, atît timp cît personalul este încadrat în aceeași categorie tarifară sau funcție ori în funcții echivalente în aceeași unitate sau, prin transfer în interesul serviciului, în altă unitate unde, pentru meseria sau funcția respectivă, se aplică același nivel de retribuire.

(5) Muncitorii care se califică în alte meserii pot fi încadrați, după absolvirea cursurilor de calificare, pînă la categoria și treapta avută, pe bază de probă practică și verificarea cunoștințelor de către comisia tehnică de încadrare și promovare a muncitorilor. La determinarea vechimii în meserie se poate lua în calcul și perioada lucrată ca muncitor calificat în altă meserie.

(6) Muncitorii necalificați, care execută lucrări grele și foarte grele, atunci cînd se califică și lucrează în aceeași unitate, pot fi încadrați de la început în una din treptele primei categorii de muncitori calificați.
Art. 18. -(1) Rețelele tarifare se stabilesc pe ramuri, subramuri sau activități din cadru economiei.

(2) Retribuția tarifară se diferențiază, în unele ramuri sau activități, pe mai multe niveluri de retribuire, în raport cu:

a) complexitatea procesului tehnologic;

b) gradul de înzestrare tehnică;

c) importanța ramurii, subramurii sau întreprinderii pentru dezvoltarea economiei naționale;

d) forma de retribuire utilizată, în acord sau în regie.

(3) Retribuția tarifară la categoria 1 bază și la categoria maximă bază din rețelele tarifare pentru muncitorii calificați și coeficienții de ierarhizare a acestora pe ramuri, subramuri sau activități sînt următoarele:

Nr. crt.Rețeaua și nivelulNumăr de categorii în rețeaRetribuția tarifară
Categoria 1 bazăCoeficient de ierarhizareCategoria maximă bazăCoeficient de ierarhizare
1.Mine subteran A621931,35039901,910
2.Construcții de aeronave și motoare de aeronave720811,28533861,620
3.Mine subteran B619511,20036721,755
4.Mine subteran C619121,18033281,590
5.Siderurgie A; construcții de mașini A0 acord718871,16032331,545
6.Mine suprafață A718671,15026831,285
7.Construcții de mașini A acord și A0 regie718261,12529681,420
8.Siderurgie B: metalurgie neferoasă718261,12530291,450
9.Foraj718261,12529071,390
10.Ciment618261,12526931,290
11.Construcții A acord618051,11028761,375
12.Poligrafie A0718051,11030911,480
13.Construcții de mașini A regie și B acord; mecanici agricoli717951,10528461,360
14.Construcții B acord617951,10527851,330
15.Chimie A0717851,10028361,355
16.Transporturi auto (șoferi)317751,09557441,310
17.Poligrafie B0717751,09529581,415
18.Mine suprafață B717651,09015191,205
19.Chimie A717651,09028251,350
20.Petrol A717651,09026421,265
21.Tăbăcărie-prelucrare cauciuc617541,08025401,215
22.Construcții de mașini B regie717341,07027031,295
23.Energie electrică A717241,06527441,310
24.Poligrafie A717241,06528051,340
25.Mine suprafață C; cariere-balastiere717141,05524381,165
26.Confecții piele617141,05524381,165
27.Chimie B; petrol B; zahăr-ulei717031,05025301,210
28.Energie electrică B717031,05026721,280
29Construcții B regie617031,05025501,220
30.Sticlă817031,05027641,320
31.Poligrafie B717031,05026721,280
32.Textile717031,05025091,200
33.Materiale de construcții A; materiale refractare617031,05024071,150
34.Agricultură
– sector zootehnic516831,04024481,170
– sector vegetal416831,04022951,100
35.Energie electrică C716831,04025811,235
36.Prelucrare lemn A acord; exploatări forestiere A716731,03024681,180
37.Alimentară A616731,03023871,140
38.Prelucrare lemn A regie și B acord716521,02024281,160
39.Gospodărie comunală A; alimentară B616421,01523151,105
40.Prelucrare lemn B regie716221,00023871,140
41.Materiale de construcții B; gospodărie comunală B; alimentară C616221,00022851,095
42.Exploatări forestiere B; industria locală716221,00023871,140
43.Silvicultură516221,00020911,000

Art. 19. -(1) Muncitorii din ultima categorie de calificare prevăzută în indicatorul tarifar de calificare pentru meseria pe care o exercită, care execută la un înalt nivel calitativ o gamă largă de lucrări deosebit de complexe, pot fi retribuiți atît în acord cît și în regie ca muncitori specialiști. În cazul meseriilor sau funcțiilor la care indicatorul tarifar de calificare nu cuprinde lucrări pînă la ultima categorie a rețelei, muncitorii specialiști primesc retribuția tarifară prevăzută pentru categoria imediat superioară celei în care sînt încadrați.

(2) Numărul muncitorilor specialiști se stabilește de către ministere, celelalte organe centrale, de comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București pentru unitățile subordonate, în limita a 1% din numărul muncitorilor calificați existenți. În limita numărului aprobat de organele ierarhic superioare, centralele stabilesc numărul muncitorilor specialiști pentru unitățile subordonate și unitățile componente.

(3) În cazuri deosebite, pentru lucrări de mare tehnicitate și complexitate, prin decret al Consiliului de Stat se poate aproba, pentru unele subramuri și activități, încadrarea ca muncitori specialiști, în limita a cel mult 2% din numărul muncitorilor calificați.
Art. 20. -(1) La munca în acord, retribuirea muncii se face după categoria de încadrare a lucrărilor.

(2) Muncitorii care execută, în acord individual, lucrări de categorii superioare încadrării lor sînt retribuiți corespunzător tarifelor lucrărilor efectuate. Muncitorilor care execută temporar, în acord individual, lucrări inferioare cu două sau mai multe categorii decît cea a încadrării lor, li se poate plăti, în raport cu timpul lucrat, și diferența dintre retribuția tarifară corespunzătoare categoriei lor de încadrare și retribuția tarifară a categoriei cu care sînt tarifate lucrările, ambele la nivel de bază.

(3) Încadrarea lucrărilor calificate în categorii tarifare se face pe baza prevederilor din indicatoarele tarifare de calificare, iar a celor necalificate, pe baza listelor de lucrări necalificate; încadrarea lucrărilor în trepte de retribuire se face ținînd seama de diferențierea existentă în gradul de complexitate și de dificultatea lucrărilor din cadrul aceleiași categorii.
Art. 21. -Retribuția tarifară a personalului operativ a cărui activitate este asemănătoare cu cea a muncitorilor calificați se diferențiază, în cadrul aceleiași funcții și calificări, pe un nivel de bază și două trepte de retribuire; la stabilirea retribuției acestei categorii de personal se aplică toate reglementările referitoare la retribuirea muncitorilor.
Art. 22. -(1) Retribuția tarifară pentru muncitori este prevăzută în anexele legii, la ramurile respective.

(2) Prin decret al Consiliului de Stat se aprobă modul de utilizare a rețelelor tarifare și de stabilire a retribuției tarifare în diferite situații specifice, ținînd seama de principiile cuprinse în prezenta lege.

C. RETRIBUȚIA TARIFARĂ A PERSONALULUI TEHNIC PRODUCTIV – MAIȘTRI
Art. 23. -(1) Retribuția tarifară a maiștrilor se stabilește corespunzător cu răspunderea și rolul lor de organizator și conducător nemijlocit al formației de lucru, precum și de participant în mod direct, alături de muncitorii din subordine, la executarea unor operații complexe, a unor lucrări de întreținere, reparații, de reglaje a utilajelor și a altor lucrări care necesită înaltă calificare și experiență.

(2) Retribuția tarifară a maiștrilor este stabilită pe trei funcții: maistru, maistru principal și maistru principal specialist. În cadrul fiecărei funcții retribuția tarifară este stabilită pe clase, la un nivel de bază, și 6 gradații, fiind diferențiată pe ramuri, subramuri și activități, după cum urmează:

Ramura, subramura sau activitateaClasele de retribuire la nivelul de bază – minim – și la ultima gradație – maxim – ale funcțiilor de:
maistrumaistru principalmaistru principal specialist
Mine subteran A27-3328-3429-35
Mine subteran B25-3126-3227-33
Mine subteran C24-3025-3126-32
Siderurgie A23-2924-3025-31
Siderurgie B22-2823-2924-30
Metalurgie neferoasă22-2823-2924-30
Foraj21-2723-2924-30
Construcții mașini A0 și A21-2722-2823-29
Construcții-montaj A21-2722-2823-29
Energie electrică A20-2622-2823-29
Construcții mașini B20-2621-2722-28
Construcții-montaj B20-2621-2722-28
Chimie A0 și A20-2621-2722-28
Poligrafie A0 și A20-2621-2722-28
Mine suprafață A19-2521-2722-28
Energie electrică B19-2521-2722-28
Petrol A19-2521-2722-28
Ciment19-2521-2722-28
Poligrafie B0 și B19-2520-2621-27
Mine suprafață B18-2420-2621-27
Energie electrică C18-2420-2621-27
Sticlă și ceramică fină18-2420-2621-27
Petrol B18-2420-2621-27
Chimie B18-2420-2621-27
Zahăr-ulei18-2420-2621-27
Tăbăcărie-prelucrare cauciuc18-2420-2621-27
Prelucrare lemn A18-2420-2621-27
Exploatări forestiere A18-2420-2621-27
Textile18-2419-2520-26
Materiale de construcții A17-2319-2520-26
Prelucrare lemn B17-2319-2520-26
Alimentară A17-2319-2520-26
Mine suprafață C27-2319-2520-26
Materiale refractare17-2319-2520-26
Confecții piele17-2319-2520-26
Alimentară B și C16-2218-2419-25
Industrie locală16-2218-2419-25
Gospodărie comunală A16-2218-2419-25
Exploatări forestiere B16-2218-2419-25
Cariere-balastiere15-2117-2318-24
Materiale de construcții B15-2117-2318-24
Gospodărie comunală B15-2117-2318-24

(3) Muncitorii și tehnicienii care, potrivit legii, sînt încadrați în funcții de maiștri vor primi retribuția tarifară la nivelul de bază sau la o gradație care să le asigure două clase mai mult decît retribuția pe care o primeau ca muncitori sau tehnicieni, inclusiv indemnizația tarifară primită ca muncitor pentru conducerea formației de lucru. La promovarea din funcția de maistru în aceea de maistru principal și din aceasta în maistru principal specialist se acordă o clasă de retribuire.

(4) Promovarea în funcția de maistru principal specialist se va face, prin concurs, din rîndul maiștrilor principali cu o vechime de minimum 5 ani în această funcție și care au dovedit o înaltă competență profesională și au autoritate morală și politică în cadrul colectivului de muncă.

(5) Numărul maiștrilor principali specialiști va fi de 5-8% din numărul total al maiștrilor din ramura respectivă, iar diferențierea pe ramuri în cadrul acestor limite se face prin decret al Consiliului de Stat.

(6) Fondul de retribuire pentru maiștri se planifică în cadrul fondului pentru muncitori și se recalculează în raport cu nivelul realizărilor, în condițiile stabilite pentru aceștia.

(7) Trecerea maiștrilor în gradații superioare se face o dată pe an, pentru cel mult 40% din numărul total al acestora cu respectarea condițiilor de vechime prevăzute de Legea nr. 12/1971 și de prezenta lege.

(8) Maiștrii vor lucra în acord global în toate cazurile în care muncitorii lucrează în acord și vor primi retribuția conform prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a).

D. RETRIBUȚIA TARIFARĂ A PERSONALULUI TEHNIC ECONOMIC, DE ALTĂ SPECIALITATE,  ADMINISTRATIV, DE DESERVIRE ȘI DE PAZĂ
Art. 24. -(1) Retribuția tarifară a personalului tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire și de pază din toate ramurile, subramurile și activitățile economice și sociale se stabilește pe 41 clase de retribuire. Retribuția tarifară corespunzătoare fiecărei clase este următoarea:

Clasa de retribuireRetribuția tarifarăClasa de retribuireRetribuția tarifarăClasa de retribuireRetribuția tarifară
11425152120293670
21450162180303840
31485172240314020
41520182310324230
51570192380334450
61620202470344670
71670212560354890
81720222670365110
91770232780375340
101825242910385590
111880253050395870
121940263200406150
132000273350416430
142060283500

(2) Prima clasă corespunde retribuției minime pe economie, iar clasa 41, retribuției tarifare maxime a personalului din unitățile de stat.

1. Retribuția tarifară a personalului de execuție tehnic, economic
și de altă specialitate
Art. 25. – Retribuția tarifară a personalului de execuție tehnic, economic și de altă specialitate se stabilește pe funcții și, în cazurile prevăzute de lege, și pe grade profesionale. Pentru fiecare funcție retribuția tarifară se stabilește pe un nivel de bază și 6-7 gradații.
Art. 26. -(1) Retribuția tarifară a personalului de execuție tehnic, economic și de altă specialitate din întreprinderi se diferențiază pe șapte grupe de ramuri, în ordinea priorității ce se acordă ramurilor, subramurilor și activităților din economia națională.

(2) Retribuția tarifară a funcționarilor, desenatorilor și altor funcții prevăzute în anexele legii este aceeași în toate grupele de ramuri.

(3) Ramurile, subramurile și activitățile reprezentative pentru cele șapte grupe sînt următoarele:

Grupa I

– Industria minieră: unități pentru extracția subterană a cărbunelui și a minereurilor care aplică la muncitori nivelul A de retribuire.

Grupa II

– Industria metalurgiei feroase și neferoase;

– Foraj, explorări și prospecțiuni geologice;

– Industria minieră: unități pentru extracția subterană a cărbunelui și a minereurilor care aplică la muncitori nivelul B sau C de retribuire.

Grupa III

– Industria construcțiilor de mașini: unități care aplică la muncitori nivelul A0 sau A de retribuire;

– Industria energiei electrice și termice: unități care aplică la muncitori nivelul A de retribuire;

– Construcții-montaj: trusturi sau întreprinderi de gradul special și gradul I;

– Transporturi căi ferate;

– Transporturi aeriene.

Grupa IV

– Industria chimică: întreprinderi chimice și petrochimice, precum și alte unități importante din industria chimică;

– Industria petrolului și gazului metan: schele de extracție, rafinării;

– Agricultură: unități agricole de stat, unități de mecanizare a agriculturii și alte unități importante;

– Industria materialelor de construcții: unități producătoare de ciment, de prefabricate din metal și beton armat și autoclavizat;

– Industria de prelucrare a lemnului: unități de prelucrare a lemnului care produc plăci aglomerate, fibrolemnoase melaminate și emailate;

– Transporturi navale.

Grupa V

– Industria ușoară: unități de tăbăcărie, unități producătoare de sticlă și ceramică fină, unități mari și complexe producătoare de textile și confecții cu nivel tehnic deosebit, unități producătoare de bunuri metalice și electrice de consum;

– Transporturi auto;

– Exploatarea forestieră;

– Industria alimentară: unități mari și complexe producătoare de ulei, fabrici de zahăr, întreprinderi piscicole;

– Gospodăria comunală: unități pentru distribuția gazelor naturale, uzinele de apă și termoficare;

– Circulația mărfurilor: unități mari și complexe sau cu caracter reprezentativ din comerț, turism și alimentație publică, baze ori întreprinderi mari de aprovizionare tehnico-materială.

Grupa VI

– Industria ușoară: unități producătoare de textile, de confecții din textile, din piele, blănuri și cauciuc;

– Industria alimentară: unități de industrializare a cărnii și a laptelui, unități de vinificație, producătoare de bere și alcool, unități frigorifice, unități importante producătoare de conserve;

– Industria locală: unități de produse din lemn, de produse chimice, textile, piele, unități de morărit și panificație cu mecanizare complexă;

– Circulația mărfurilor: unități mari de comerț, alimentație publică și hotelieră.

Grupa VII

– Industria materialelor de construcții: cariere, balastiere;

– Industria locală: unități cu activități specifice locale;

– Circulația mărfurilor: unități mici de comerț și alimentație publică.

(4) Încadrarea în grupe a ramurilor, subramurilor și activităților economice necuprinse în alin. (3) este prevăzută în anexa nr. III.
Art. 27. -(1) Retribuția tarifară a principalelor funcții de execuție tehnice, economice și de altă specialitate din întreprinderi este diferențiată, în raport cu grupa de ramuri, după cum urmează:

Clasele de retribuire la nivel de bază – minim – și la ultima gradație – maxim – ale funcțiilor de:
Grupa de ramuriInginerEconomist, chimist, fizicianSubinginerTehnicianPlanificator contabil, statistician, merceolog
simpluprincipalsimpluprincipalsimpluprincipalsimpluprincipalsimpluprincipal
I subteran28-3529-3726-3328-3518-2523-31
I suprafață24-3126-3421-283)23-313)23-3025-3215-2220-289-1614-22
II23-301)26-3421-283)23-313)22-2924-3114-2119-279-1614-22
III22-292)24-3221-2823-3120-272)22-292)13-2018-269-1614-22
IV21-2823-3120-2722-3019-2621-2812-1917-259-1614-22
V20-2722-3019-2621-2918-2520-2711-1816-248-1513-21
VI19-2621-2918-2520-2817-2419-2610-1715-237½-1412-20
VII18-2520-2817-2419-2716-2318-259-1614-227½-1411-19

1) La ramura metalurgie feroasă A, retribuția este mai mare cu o clasă.

2) Se aplică și la șantierele unde maiștrii sînt retribuiți cu nivelul construcții A, construcții mașini A.

3) La grupele I și II de ramuri, retribuția funcțiilor de economist și economist principal este mai mare ca o clasă.

(2) Retribuția tarifară a funcțiilor de execuție tehnice, economice și de altă specialitate din centrale este, în cadrul fiecărei grupe de ramuri, cu o clasă de retribuire mai mare ca cea a funcțiilor corespunzătoare din întreprinderi – cu excepția celei din grupa I, cu care, de regulă, este egală.

(3) La centrale se vor utiliza și funcțiile de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal I și principal II. Retribuția tarifară a acestor funcții se diferențiază după gradul de organizare a centralelor. Numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal T, poate fi de cel mult 4% și cel de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal II, de cel mult 6% din numărul total de posturi cu studii superioare existente în cadrul centralei. La fiecare centrală pot exista cel mult 10 posturi la funcțiile de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal I și II, luate împreună.

(4) La centralele și unitățile asimilate, constituite pe structura unor întreprinderi, retribuția tarifară a funcțiilor de execuție este cea stabilită pentru funcțiile respective din întreprinderi corespunzătoare grupei de ramuri în care este clasificată centrala. Ministerele și celelalte organe centrale pot aproba ca la aceste unități să se folosească unele funcții de execuție prevăzute la centrale în alin. (2) și (3), cu retribuția respectivă, pentru cei care au sarcini și atribuții legate de coordonarea și îndrumarea activității tuturor unităților subordonate centralei respective.

2. Retribuția tarifară a personalului de conducere
Art. 28. -Retribuția tarifară a personalului de conducere se diferențiază atît în raport cu funcția ocupată, nivelul de studii, grupa de ramuri din care face parte unitatea, cît și cu gradul de organizare a unității, stabilit în conformitate cu prevederile art. 29.
Art. 29. -(1) Unitățile economice se încadrează, în raport de mărimea și complexitatea activității ce o desfășoară, în mai multe grade de organizare al căror număr pentru fiecare ramură, subramură sau activitate în parte se stabilește în anexele legii.

(2) Gradul de organizare a unităților se determină pe baza următoarelor criterii:

a) volumul și complexitatea activității;

b) gradul de automatizare și de mecanizare a proceselor de producție;

c) tipul producției exprimat prin mărimea seriei și tehnicitatea produselor;

d) volumul activității de pregătire a fabricației;

e) ponderea producției destinată exportului;

f) eficientul de schimburi;

g) răspîndirea subunităților, precum și alte criterii specifice.

(3) Încadrarea în grade de organizare. a unităților, cu sau fără personalitate juridică, se face, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (2), la înființare, prin decret al Consiliului de Stat. Modificarea gradului de organizare a unităților se va putea face – acolo unde este cazul – odată cu aprobarea planului național unic de dezvoltare economico-socială.
Art. 30. -(1) Retribuția tarifară a funcțiilor din conducerea unităților – director, inginer șef, contabil șef și funcții echivalente – este stabilită, în afara cazurilor prevăzute în mod expres prin lege, în sume fixe. La această retribuție se adaugă o indemnizație de conducere stabilită în mod diferențiat, pe ramuri și activități, după mărimea unității și complexitatea sarcinilor; indemnizațiile pe tipuri sînt prevăzute în anexa nr. I.

(2) La încadrarea în funcții de conducere prevăzute cu indemnizație se acordă indemnizația minimă, iar la promovarea personalului care a ocupat asemenea funcții, în funcții de conducere imediat superioare, se stabilește o indemnizație mai mare cu 5 la sută decît cea avută anterior. Indemnizația de conducere se poate majora treptat, între limitele prevăzute de lege, ținîndu-se seama de calitățile personale și de vechimea în funcții de conducere a fiecăruia. Se vor putea acorda indemnizații spre limita maximă reprezentînd peste 90% din indemnizația cea mai mare la cel mult 25% din numărul cadrelor cu aceleași funcții sau cu funcții echivalente, calculat separat pe total unități subordonate și separat pentru aparatul ministerelor, celorlalte organe centrale și consiliilor populare județene și al municipiului București. Indemnizația de conducere nu face parte din retribuția tarifară, dar se include în calculul retribuției medii.

(3) Retribuția tarifară a funcțiilor de director de întreprindere, director adjunct tehnic și de producție, inginer șef, contabil șef, este diferențiată pe grupe de ramuri și grade de organizare, astfel:

Gradul de organizare al întreprinderiiClasele de retribuire ale funcției de director
Grupa de ramuri
IIIIIIIVVVIVII
Special40393837363534
I39383736353433
II38373635345332
III37363534333231
IV35343332313029
V33323130292827
VI31302928272625

Retribuția tarifară a funcției de director adjunct tehnic și de producție, respectiv inginer șef, este mai mică cu o clasă, iar a funcției de contabil șef este mai mică cu două clase decît retribuția prevăzută pentru funcția de director.

(4) Retribuția tarifară a funcțiilor de conducere ale compartimentelor și subunităților din cadrul unităților – șef serviciu, șef secție producție, șef birou, șef atelier și funcțiile echivalente acestora – se stabilește pe un nivel de bază și 6-7 gradații. Retribuția tarifară a funcțiilor de șef secție producție coordonator, șef serviciu tehnic, șef serviciu economic este diferențiată pe grupe de ramuri și grade de organizare, astfel:

Gradul de organizare al întreprinderii sau secțieiClasele de retribuire la nivelul de bază – minim – și la ultima gradație – maxim –
Grupa de ramuri
IIIIIIIVVVIVII
a34-4033-3932-3831-3730-3629-3528-34
Special*)b33-3932-3831-3730-3629-3528-3427-33
c30-3630-3630-3629-3528-3427-3326-32
a33-3932-3831-3730-3629-3528-3427-33
Ib32-3831-3730-3629-3528-3427-3326-32
c29-3529-3529-3528-3427-3326-3225-31
a32-3831-3730-3629-3528-3427-3326-32
IIb31-3730-3629-3528-3427-3326-3225-31
c28-3428-3428-3427-3326-3225-3124-30
a31-3730-3629-3528-3427-3326-3225-31
IIIb30-3629-3528-3427-3326-3225-3124-30
c27-3327-3327-3326-3225-3124-3023-29
a29-3528-3427-3326-3225-3124-3023-29
IVb28-3427-3326-3225-3124-3023-2922-28
c25-3125-3125-3124-3023-2922-2821-27
a27-3326-3225-3124-3023-2922-2821-27
Vb26-3225-3124-3023-2922-2821-2720-26
c23-2923-2923-2922-2821-2720-2619-25

*) a – șef secție producție coordonator

*) b – șef serviciu tehnic

*) c – șef serviciu economic.

(5) Retribuția tarifară a personalului de conducere din centrale se diferențiază pe grupe de ramuri și trei grade de organizare – special, I și II. Retribuția acestui personal, în cadrul fiecărei grupe de ramuri și pentru același grad de organizare, este mai mare cu o clasă de retribuire în cazul centralelor decît cea a funcțiilor corespunzătoare din întreprinderi, cu excepția celei din grupa I de ramuri, la care de regulă este egală.

3. Retribuția tarifară a personalului administrativ
Art. 31. -(1) Retribuția tarifară a personalului administrativ este stabilită pe un nivel de bază și, de regulă, pe 4-6 gradații, potrivit anexelor prezentei legi, fiind diferențiată, pe funcții, în raport de calificarea cerută pentru realizarea sarcinilor încredințate, iar în cazurile prevăzute de lege, și de importanța locului de muncă. Retribuția tarifară a acestui personal este aceeași în toate unitățile din economie, cu unele excepții prevăzute în anexele legii.

(2) Retribuția tarifară a unor funcții din categoria personalului administrativ, în întreprinderi, este următoarea:

FuncțiaClasele de retribuire corespunzătoare nivelului de bază – minim – și ultimei gradații – maxim – ale retribuției tarifare a unor funcții administrative
SimpluPrincipal
Stenodactilograf9-1513-19
Magaziner7-1210-16
Dactilograf8-1411-17
Arhivar3-76-11

4. Retribuția tarifară a personalului de deservire și de pază
Art. 32. -(1) Retribuția tarifară a personalului de deservire și de pază este diferențiată pe funcții, în raport de atribuțiile ce îi revin, fiind stabilită pe un nivel de bază și, de regulă, 4-6 gradații. Retribuția tarifară a acestui personal este aceeași în toate unitățile din economie, în afara unor cazuri prevăzute în anexele legii, în care retribuția este mai mare, avînd în vedere importanța locului de muncă.

(2) Retribuția tarifară a unor funcții de deservire și de pază este următoarea:

FuncțiaClasele de retribuire corespunzătoare nivelului de bază – minim – și ultimei gradații – maxim – ale retribuției tarifare
Personal de pază
Șef formație-pază, pompieriI13-19
II11-17
III9-15
Controlor poartă6-11
Paznic, portar, pompier2- 6
Personal de deservire
Curier2- 6
Îngrijitor1- 5

5. Prevederi comune articolelor 23-32

Art. 33. -(1) Personalul încadrat în funcții tehnice, economice, de altă specialitate, administrative, de deservire și de pază, pînă la șef de serviciu sau șef de secție de producție inclusiv, ori altele echivalente, poate fi trecut, în cadrul fiecărei funcții, în gradațiile prevăzute la acestea, pe baza calităților personale și a rezultatelor obținute în activitatea profesională, în conformitate cu prevederile Legii nr. 12/1971. Trecerea de la nivelul de bază la gradația 1 se poate face numai pentru personalul care are o vechime minimă de 2 ani în funcția respectivă, iar trecerea de la o gradație la alta se poate face numai pentru cei care au o vechime minimă de 3 ani în gradația în care sînt încadrați.

(2) În cursul unui an, în cadrul fiecărei unități, pot fi trecuți în gradații superioare de retribuire – o dată pe an cel mult 30% din totalul personalului încadrat pe gradații, exclusiv maiștrii, din care cel mult 10% din numărul rezultat prin aplicarea procentului de pînă la 30%, în gradațiile 5, 6 și 7. Trecerea în gradația ultimă – gradația a 6-a sau a 7-a, după caz – se va face în mod excepțional cu confirmarea organului ierarhic superior al unității. Vechimea minimă de 2 ani pentru trecerea de la nivelul de bază la gradația 1 și de 3 ani pentru trecerea de la o gradație inferioară la cea imediat superioară se poate reduce, pentru cei care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, cu cel mult 1/3, iar reducerea totală a vechimii minime necesare trecerii pînă la ultima gradație, în cadrul aceleiași funcții, nu poate depăși 1/5, potrivit Legii nr. 12/1971. Persoanele care beneficiază de creșterea retribuției tarifare, ca urmare a majorării generale a acesteia, nu vor putea fi trecute în gradații superioare timp de 6 luni de la data majorării retribuției.

(3) Numărul personalului încadrat la ultima gradație nu va depăși 5-8% din totalul personalului încadrat pe gradații din cadrul fiecărei unități. Diferențierea pe ministere sau alte organe centrale a procentului de 5-8% se face prin planul național unic de dezvoltare economico-socială.

(4) În cazul unităților cu număr restrîns de personal încadrat pe gradații, la care prin aplicarea prevederilor de la alin. (2) rezultă, anual, un număr mai mic de 1 pentru acordarea gradațiilor 5, 6 și 7, procentul respectiv se va întregi în anii următori cu procentul aferent acelor ani, pînă la nivelul care să asigure posibilitatea trecerii într-o asemenea gradație.

(5) Eșalonarea pe luni a acordării gradațiilor, precum și fondurile corespunzătoare, se stabilesc anual pe ministere, celelalte organe centrale și consilii populare județene și al municipiului București, prin planul național unic de dezvoltare economico-socială.

(6) Personalul promovat în funcții superioare se încadrează la nivelul de bază. În cazul în care retribuția tarifară, la nivelul de bază, este mai mică sau egală cu cea avută, acest personal va fi încadrat la o gradație care să-i asigure o creștere a retribuției tarifare cu o clasă.

(7) Retribuția tarifară stabilită pe gradații constituie un drept cîștigat, atît timp cît personalul este încadrat în aceeași funcție, ori în funcții echivalente, în aceeași unitate sau, prin transfer în interesul serviciului, în altă unitate unde, la funcția respectivă, se aplică același nivel de retribuire.
Art. 34. -(1) Promovarea personalului în funcțiile de inginer principal, economist principal, tehnician principal, contabil principal, funcționar principal și altele echivalente se va face în condițiile prevăzute de lege.

(2) Promovarea personalului tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire și de pază și trecerea acestuia în gradații superioare se fac în cadrul fondului de retribuire planificat unității respective pentru acest personal.

(3) Economiștii, geologii, chimiștii și alți specialiști cu studii universitare de profil apropiat din compartimente tehnice, tehnico-economice, secții și ateliere de proiectare și din subunități de producție, care efectuează aceleași lucrări ca și inginerii, pot fi încadrați cu retribuția tarifară prevăzută pentru funcțiile de ingineri, cu aprobarea miniștrilor, conducătorilor organelor centrale și comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București.
Art. 35. -Absolvenții învățămîntului superior și ai învățămîntului de subingineri, precum și absolvenții învățămîntului postliceal și mediu, care anterior absolvirii studiilor au avut activitate retribuită, după promovarea examenului de diplomă sau licență, se încadrează după cum urmează:

a) cei care au avut o activitate retribuită de cel puțin 12 luni se încadrează cu retribuția tarifară pentru al doilea an de activitate stabilită pentru absolvenții de învățămînt superior sau ai învățămîntului de subingineri, respectiv la nivelul de bază al funcțiilor în cazul absolvenților învățămîntului postliceal și mediu;

b) muncitorii, maiștrii, personalul operativ și cei care ocupă o funcție pentru care se cer studii medii sau postliceale și absolvă cu diplomă sau licență cursurile serale sau fără frecvență ale învățămîntului superior sau ale învățămîntului de subingineri se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor absolvite, la nivelul de bază sau cu o retribuție tarifară care să le asigure o clasă în plus față de cea avută, în cazul în care retribuția tarifară pentru al doilea an de activitate este mai mică sau egală cu cea avută. Această prevedere se aplică și absolvenților învățămîntului mediu și postliceal, cursuri serale sau fără frecvență, în cazul în care nivelul de bază al funcțiilor medii în care vor fi încadrați este mai mic sau egal cu retribuția tarifară avută anterior absolvirii studiilor;

c) cei care la data promovării examenului de diplomă sau licență în învățămîntul superior sau de subingineri au o vechime de cel puțin 4 ani ca muncitor, personal operativ, maistru sau în funcții medii, în specialitatea corespunzătoare studiilor superioare absolvite, precum și absolvenții cu diplomă ai învățămîntului superior tehnic care la data absolvirii acestor studii au o vechime de cel puțin 3 ani în funcții de subingineri, se încadrează cu retribuția tarifară la nivelul de bază al funcției corespunzătoare studiilor absolvite sau cu o retribuție tarifară care să le asigure o clasă în plus față de cea avută la categoria sau funcția ocupată anterior.
Art. 36. -(1) Retribuția tarifară a funcțiilor de execuție ocupate de absolvenți ai învățămîntului pedagogic cu durata de 3 ani, conform reglementărilor în vigoare, va fi mai mică cu 2 clase față de retribuția tarifară prevăzută pentru cadrele cu studii superioare, cu excepția unităților de presă, unde retribuția este mai mică cu o clasă.

(2) Pentru funcțiile de execuție care pot fi ocupate de cadre cu studii medii sau școală generală, retribuția tarifară nu se diferențiază.

(3) Retribuția tarifară a funcțiilor de conducere ocupate, potrivit reglementărilor în vigoare, de cadre cu alt nivel de pregătire, va fi mai mică decît cea prevăzută pentru cadrele cu studii superioare, astfel:

– cu o clasă pentru absolvenții învățămîntului de subingineri sau institutelor pedagogice de 3 ani;

– cu 2 clase pentru cei care au studii medii sau postliceale.

(4) Retribuția tarifară a personalului care nu îndeplinește condițiile de studii cerute de indicatorul de studii și vechime dar care, pe baza reglementărilor în vigoare, este menținut pe funcții, se stabilește – în afara cazurilor în care legea dispune altfel – cu 1-3 clase de retribuire mai mică decît cea prevăzută în nomenclator pentru funcțiile respective în condițiile stabilite prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 37. -Retribuția tarifară a personalului operativ care desfășoară activitate asemănătoare cu cea a personalului tehnic, economic, de altă specialitate sau cu aceea a personalului administrativ se stabilește conform reglementărilor prevăzute pentru retribuirea acestor categorii de personal.
Art. 38. -(1) Nomenclatorul unic al funcțiilor tehnice, economice, de altă specialitate, administrative, de deservire și de pază din economie, precum și clasele de retribuire minimă și maximă a fiecărei funcții, sînt prevăzute în anexa nr. II.

(2) Clasa de retribuire la nivel de bază pentru fiecare funcție în parte, precum și indemnizația de conducere, acolo unde este cazul, sînt prevăzute în anexele legii la ramurile respective, iar pentru funcțiile comune pe economie, în anexa nr. VII.

(3) Ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, cu acordul Ministerului Muncii, vor putea include în nomenclatorul de funcții ce se aplică în unitățile pe care le coordonează unele funcții aprobate pentru alte ramuri 0sau sectoare de activitate, dar care se dovedesc a fi necesare și unităților respective.

E. CONDIȚIILE DE ACORDARE A RETRIBUȚIEI
Art. 39. -Pentru fiecare persoană, indiferent de funcția pe care o deține într-o întreprindere, centrală industrială, minister, alte unități economice sau instituții, ținînd seama de rolul ce-i revine la locul de muncă sau în funcția încredințată, se stabilesc sarcini de serviciu precise, a căror îndeplinire este obligatorie. Retribuția tarifară integrală – și, după caz, indemnizația de conducere – se acordă în funcție de îndeplinirea tuturor sarcinilor încredințate, atît a celor ce decurg din planul unității sau al compartimentului în care lucrează persoana respectivă, cît și a sarcinilor, proprii de muncă. Depășirea indicatorilor de plan care condiționează acordarea retribuției atrage după sine mărirea corespunzătoare a retribuției dacă organul ierarhic superior a constatat că s-a ținut seama la aprobarea planului de folosirea completă a capacităților de producție; neîndeplinirea integrală a sarcinilor de serviciu atrage după sine acordarea unei retribuții diminuate în mod corespunzător.
Art. 40.

(1) Retribuția muncitorilor și a celorlalte categorii de personal, care lucrează în acord, se stabilește în funcție de gradul de realizare a normelor de muncă.

(2) Pentru muncitorii care lucrează în regie, retribuția tarifară se acordă în raport cu realizarea sarcinilor de muncă concrete – stabilite individual, pe echipă, pe linie de fabricație, pe sector de maistru, atelier sau secție de producție – privind cantitatea și calitatea produselor pe care trebuie să le execute, cu respectarea consumurilor normate de materii prime și materiale. Pentru muncitorii din cadrul activităților auxiliare, retribuția tarifară se acordă în raport de îndeplinirea sarcinilor de muncă privind fie realizarea unui anumit volum de lucrări, fie asigurarea condițiilor pentru buna desfășurare a activității unei grupe de muncitori de bază, a unui atelier, a unei secții sau a întregii întreprinderi.
Art. 41. -(1) Pentru personalul din conducerea unităților economice – director, inginer șef, contabil șef și funcții echivalente – retribuția tarifară se acordă în funcție de realizarea sarcinilor proprii de muncă ce le revin, precum și în raport cu îndeplinirea a 2 pînă la 4 indicatori de plan care trebuie să reflecte în mod sintetic specificul activității unității. În cadrul acestor indicatori se va introduce, în mod obligatoriu, valoarea producției nete exprimate potrivit specificului fiecărei ramuri, precum și producția fizică. La unitățile care au sarcini de plan de export sau de încasări din prestații de servicii internaționale, unul dintre indicatorii de care este condiționată acordarea retribuției va fi realizarea acestor sarcini.

(2) Pentru maiștri, personalul de execuție tehnic, economic și de altă specialitate, inclusiv personalul de conducere, retribuiți în regie, din secții, ateliere, laboratoare sau alte subunități de producție de bază sau auxiliare, retribuția tarifară se acordă în funcție de realizarea sarcinilor proprii de muncă ce le revin, precum și în raport cu realizarea a 2 pînă la 4 indicatori de plan stabiliți la nivelul subunității sau formației de lucru din care fac parte sau, acolo unde acest lucru nu este posibil, la nivelul secției sau al întregii întreprinderi.

(3) Pentru personalul de execuție tehnic, economic și de altă specialitate, inclusiv cel de conducere, din compartimentele funcționale, retribuit în regie, acordarea retribuției tarifare este condiționată de realizarea sarcinilor proprii de muncă, corespunzător funcției îndeplinite.

(4) Conducerile unităților sînt obligate să stabilească pentru fiecare compartiment și pentru fiecare persoană în parte sarcini de serviciu, în așa fel încît să se asigure măsurarea corespunzătoare a muncii, folosirea rațională și distribuirea echilibrată a sarcinilor pentru întregul personal, în vederea retribuirii fiecăruia în raport cu munca efectiv depusă.
Art. 42. -Retribuția personalului prevăzut la art. 40 și 41 se diminuează în mod corespunzător, în cazul neîndeplinirii sarcinilor proprii de muncă.
Art. 43. -Pentru personalul administrativ, de deservire și de pază din toate compartimentele și pentru alte categorii de personal care nu contribuie nemijlocit la realizarea sarcinilor ce decurg din planul unității, acordarea retribuției tarifare se poate face numai în funcție de realizarea sarcinilor proprii de muncă.
Art. 44. -(1) În cazul depășirii indicatorilor sau a sarcinilor prevăzute pentru personalul retribuit după timpul lucrat, mărimea adaosului retribuției tarifare în unitățile economice este de:

a) la muncitori 1% din retribuția tarifară pentru fiecare procent de depășire a sarcinilor de muncă stabilite;

b) la personalul din conducerea unității, precum și la maiștri, personalul de execuție tehnic, economic și de altă specialitate și personalul de conducere din subunitățile de producție, 2% din retribuția tarifară și, după caz, din indemnizația de conducere, pentru fiecare procent de depășire a indicatorilor stabiliți, luați împreună. Cu aceleași procente se diminuează retribuția tarifară și, după caz, indemnizația de conducere a personalului, în cazul nerealizării indicatorilor sau a sarcinilor prevăzute.

(2) Majorarea sau diminuarea retribuției, în raport cu îndeplinirea indicatorilor de plan, pentru personalul din conducerea unităților economice, pentru maiștri, personalul de execuție tehnic, economic și de altă specialitate și personalul de conducere din subunitățile de producție, prevăzuți la art. 41 alin. (1) și (2), se calculează la sfîrșitul fiecărui trimestru. Sumele corespunzătoare diminuărilor trimestriale pe ansamblul indicatorilor, rezultate după compensarea cu adaosurile calculate pentru trimestrele anterioare, se rețin în mod eșalonat din retribuția cuvenită în următoarele trei luni. Sumele corespunzătoare adaosului cuvenit pentru depășirea indicatorilor de plan se plătesc în condițiile prevăzute la alin. (6).

(3) Adaosul maxim ce se poate stabili pentru depășirea sarcinilor ce decurg din planul unității sau al compartimentului în care lucrează, precum și diminuarea maximă ce poate fi aplicată în cazul nerealizării acestor sarcini, sînt de 20% din retribuția tarifară cuvenită pentru timpul lucrat și, după caz, și din indemnizația de conducere.

(4) La recuperarea nerealizării, suma cu care a fost diminuată retribuția se poate restitui parțial sau total în funcție de efectele acestei nerealizări și de durata recuperării.

(5) În cazul indicatorilor la care se recuperează nerealizările din perioadele anterioare, adaosul la retribuția tarifară pentru depășirea sarcinilor de plan se determină numai pentru depășirea rămasă după compensarea nerealizărilor.

(6) La sfîrșitul anului, în raport cu nivelul de îndeplinire pe întregul an a indicatorilor, se acordă adaosul cuvenit sau se aplică diminuarea corespunzătoare a retribuției pentru personalul prevăzut la art. 41 alin. (1) și (2), făcîndu-se regularizarea față de sumele reținute în cursul anului. Adaosul sau diminuarea anuală, pe ansamblul indicatorilor stabiliți, nu poate depăși nivelul unei retribuții tarifare lunare, inclusiv indemnizația de conducere, unde este cazul.

(7) Pentru muncitorii retribuiți în regie, majorarea sau diminuarea retribuției tarifare se face lunar, în raport cu gradul de realizare a sarcinilor de muncă stabilite.
Art. 45. -(1) În cazul nerealizării sarcinilor de serviciu stabilite pentru muncitori și celelalte categorii de personal, diminuările individuale se stabilesc de către biroul executiv al consiliului oamenilor muncii al unității, ținînd seama de efectele acestor nerealizări asupra desfășurării activității unității, precum și de gradul de răspundere ce revine fiecărui membru al colectivului de muncă, corespunzător funcției îndeplinite. Pentru personalul din conducerea unității, diminuarea retribuției tarifare pentru nerealizarea sarcinilor proprii de muncă se stabilește de către organul ierarhic superior.

(2) În situația în care neîndeplinirea unora dintre sarcinile proprii de muncă ce revin personalului tehnic, economic sau de altă specialitate a influențat direct nerealizarea unor indicatori de plan ai întreprinderii, diminuările aplicate persoanelor în cauză vor fi cel puțin egale, în procente, cu cele aplicate conducerii unității pentru aceste nerealizări.

(3) Diminuările aplicate tuturor categoriile de personal pentru nerealizarea sarcinilor proprii de muncă pot ajunge pînă la 1/3 din retribuția tarifară și din indemnizația de conducere, după caz, indiferent de funcție. Suma corespunzătoare diminuărilor pentru nerealizarea sarcinilor proprii de muncă nu se restituie. Diminuarea totală pentru nerealizarea atît a sarcinilor ce decurg din planul unității sau al compartimentului, cît și a sarcinilor proprii de muncă, nu va depăși 1/3 din retribuția tarifară și din indemnizația de conducere, după caz.
Art. 46. -(1) Suma cuvenită în conformitate cu prevederile art. 12, 41, 42 și 43 personalului tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de pază și de deservire se asigură din fondul de retribuire planificat unităților pentru retribuirea acestor categorii de personal, recalculat potrivit reglementărilor legale.

(2) Se interzice folosirea fondului de retribuire destinat muncitorilor și maiștrilor pentru retribuirea personalului tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire și de pază.

(3) Modul de stabilire a indicatorilor în funcție de care se acordă retribuția tarifară, a procentelor de majorare sau de diminuare a retribuției, în raport cu realizarea acestor indicatori, proporția restituirii sumelor cu care a fost diminuată retribuția la recuperarea nerealizărilor, precum și criteriile de stabilire a depășirii indicatorilor care dau dreptul la majorarea retribuției, se aprobă prin decret al Consiliului de Stat. În același fel se vor putea stabili, de asemenea, indicatori sau sarcini de plan pentru unele activități sau unități, la care nu sînt aplicabili indicatorii și sarcinile nominalizate în lege.
Art. 47. -În cazul indicatorilor de plan a căror realizare se urmărește pe perioade mai mari de un trimestru, se vor efectua rețineri lunare de 5-20% din retribuția tarifară și indemnizația de conducere, care se restituie după încheierea perioadei, în raport cu gradul de realizare a indicatorilor de plan.
Art. 48. -(1) În situația în care nerealizarea sarcinilor sau a indicatorilor de plan este determinată de cauze independente de unitate, centralele – pentru unități subordonate și pentru unități componente – ministerul, organul central, comitetul executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București – pentru unitățile direct subordonate și pentru centrale -, ținînd seama de influența acestor cauze asupra nerealizării sarcinilor, pot autoriza conducerea unității să aprobe reducerea pînă la anulare a diminuării retribuției pentru personalul din aceste unități și pot dispune reducerea pînă la anulare a diminuării retribuției pentru cadrele din conducerea unităților subordonate.

(2) Cauzele care pot fi considerate ca independente în sensul alineatului precedent sînt următoarele:

a) neprimirea la termenele stabilite prin contracte a unor materii prime sau materiale, utilaje tehnologice, subansamble, aparataje, a altor produse importante sau a documentațiilor cuprinzînd caracteristicile tehnologiilor și utilajelor tehnologice, provenite din import, numai în măsura în care neprimirea acestora nu este din vina personalului respectiv;

b) întreruperi importante în alimentarea cu energie, ca urmare a unor avarii sau deranjamente ale instalațiilor unității furnizoare;

c) neintrarea în funcțiune a unor capacități noi de producție la termenele stabilite în contracte, din vina constructorului;

d) calamități naturale;

e) reducerea sarcinilor de producție, de livrare, de intrare în fondul de stat, de contractări-achiziții, desfacere, aprovizionare și preluare fără modificarea corespunzătoare a sarcinilor de plan, dacă această reducere este urmarea unor acte normative sau a unor dispoziții scrise date de organul competent să modifice planul;

f) reducerea sarcinilor de export sau import, ca urmare a aprobării organelor superioare, fără modificarea corespunzătoare a sarcinilor de plan;

g) modificarea unor sarcini de export sau import, cu acordul Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și a Comitetului de Stat al Planificării, ca urmare a conjuncturii pe piața externă în perioada respectivă, cu condiția ce această modificare să nu diminueze planul anual de încasări valutare.

h) neînceperea sau sistarea lucrărilor din dispoziția beneficiarilor sau a unor organe de stat competente, numai dacă întîrzierea sau întreruperea acestora depășește 10% din durata normată sau cea stabilită prin contracte pentru executarea lucrărilor;

i) condiții meteorologice deosebite – ceață, îngheț pe pistă – care fac imposibilă realizarea programelor de zbor.

(3) Conducerile unităților care, cu toate măsurile luate, nu pot asigura funcționarea normală a procesului de producție din lipsa materiilor prime, din cauza unor defecțiuni tehnologice sau din alte cauze – sînt obligate să rețină în activitatea de bază numai personalul strict necesar și să repartizeze personalul disponibil la alte activități sau în alte unități, în vederea creării condițiilor ca oamenii muncii să-și folosească integral timpul de muncă. Acest personal are obligația, în conformitate cu prevederile Codului muncii, să execute sarcinile ce-i sînt încredințate, urmînd a fi retribuit de unitățile la care își desfășoară activitatea, în condițiile prevăzute de lege. Pînă la repartizarea la alte activități sau în alte unități, acest personal va putea primi 75% din retribuția tarifară, pe o perioadă ce nu va depăși 30 de zile, dacă în tot acest timp a rămas la dispoziția unității.

Art. 49. -(1) Pentru personalul de conducere și cel de execuție din instituțiile finanțate de la bugetul de stat, inclusiv cel din aparatul ministerelor, celorlalte organe centrale și al consiliilor populare județene și al municipiului București, acordarea retribuției tarifare și a indemnizației de conducere, după caz, este condiționată de realizarea sarcinilor proprii de muncă, corespunzător funcției îndeplinite, care decurg din planul național unic de dezvoltare economico-socială sau din alte acte normative, precum și din planurile de muncă și din regulamentele de organizare și funcționare.

(2) Cadrele cu experiență, transferate în interesul serviciului sau detașate pentru punerea în funcțiune a noilor obiective economice productive, pentru asigurarea funcționării noilor capacități de producție la nivelul proiectat sau pentru recuperarea rămînerilor în urmă, la întreprinderi de importanță deosebită pentru economia națională, pot fi exceptate pe o perioadă de pînă la 1 an de la diminuarea retribuției tarifare și, după caz, a indemnizației de conducere, pentru nerealizarea indicatorilor de plan, atunci cînd aceasta nu s-a produs ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare a unor sarcini din vina lor. Consiliul de Miniștri aprobă nominal cadrele care beneficiază de această prevedere și perioada de exceptare.

F. PARTICIPAREA LA BENEFICII A OAMENILOR MUNCII
Art. 50. -(1) Beneficiul exprimă în mod sintetic rezultatul activității economice, modul de gospodărire a fondurilor, reducerea cheltuielilor materiale și creșterea productivității muncii, caracterizînd eficiența activității colectivelor de oameni ai muncii din unitățile economice, spiritul de răspundere cu care folosesc fondurile încredințate de societate.

(2) În raport cu rezultatele obținute, muncitorii tehnicienii, inginerii, economiștii și celelalte categorii de personal muncitor din unitățile economice beneficiază anual de venituri directe bănești și de alte drepturi materiale provenite din beneficiile realizate.

(3) Sumele cuvenite individual sub formă de participare la beneficii se stabilesc de către consiliul oamenilor muncii, în condițiile prevăzute de lege și nu sînt plafonate.
Art. 51. -(1) Fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se constituie anual, la dispoziția unității, pe baza rezultatelor economice ale anului anterior, din următoarele surse:

a) o cotă din beneficiul realizat în cadrul prevederilor de plan, de pînă la 3% în medie pe economie. Cota pe ministere, celelalte organe centrale și consiliile populare județene și al municipiului București se stabilește, diferențiat, prin planul național unic de dezvoltare economico-socială;

b) o cotă de pînă la 25% din beneficiile peste plan obținute prin reducerea cheltuielilor materiale și a celorlalte cheltuieli de producție;

c) o cotă de pînă la 14% din beneficiile peste plan obținute prin depășirea valorii producției nete, ca urmare a depășirii producției fizice;

d) o cotă de pînă la 8% din beneficiile peste plan obținute pe alte căi, dar nu mai mult de cota stabilită unității respective pentru participarea la beneficiul planificat;

e) o cotă de pînă la 10% din beneficiul peste plan obținut de unitatea producătoare, proporțional cu depășirea exportului, în limita a 1,5% din valoarea exportului realizat peste plan. Cotele de constituire a fondului de participare în raport cu valoarea exportului peste plan se stabilesc prin planul național unic de dezvoltare economico-socială, în mod diferențiat, pe ministere, celelalte organe centrale și consiliile populare județene și al municipiului București, precum și pe relații.

(2) Defalcarea pe unități a cotelor de constituire a fondului de participare la beneficiul realizat în cadrul prevederilor de plan, precum și stabilirea cotelor din beneficiile peste plan, se fac, odată cu aprobarea planului anual al unității, de către ministere, celelalte organe centrale și consiliile populare județene și al municipiului București.

(3) Unitățile producătoare care depășesc exportul beneficiază și de fonduri în valută în limita a 2% din valuta realizată peste plan, în vederea organizării de excursii colective în străinătate. Contravaloarea în lei a valutei respective se suportă din fondul de participare la beneficii, constituit la dispoziția întreprinderii, sau parțial ori integral, de către beneficiarii excursiei. Fondurile valutare pentru excursii colective în străinătate se repartizează direct întreprinderilor, în cadrul unei cote din fondul valutar total stabilit prin planul național unic de dezvoltare economico-socială, pentru turism. Fondurile repartizate pe întreprinderi pot fi folosite numai pentru personalul muncitor al acestora.
Art. 52. -(1) Fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se acordă integral cu condiția îndeplinirii valorii producției nete, exprimată potrivit specificului fiecărei ramuri, precum și a producției fizice contractate. În cazul nerealizării acestora, fondul de participare se reduce cu 1% pentru fiecare procent de nerealizare a planului la fiecare dintre acești indicatori, dar nu cu mai mult de 25% în total.

(2) La unitățile economice la care, datorită specificului, nu sînt planificați indicatori referitori la valoarea producției nete sau a producției fizice, prin planul național unic de dezvoltare economico-socială se vor stabili indicatorii care reflectă activitatea de bază în funcție de care se condiționează constituirea integrală a fondului de participare la beneficii.

Art. 53. -Pentru unitățile economice organizate la nivel de fabrică, exploatare sau alte unități similare care au organizare asemănătoare cu cea a întreprinderilor, inclusiv fermele de producție, secțiile de mecanizare a agriculturii, sectoarele de chimizare, sectoarele de întreținere și reparații curente, centrele de reparații capitale, fabricații, montaj și „service” din unitățile de mecanizare a agriculturii, precum și pentru subunitățile care prelucrează sau industrializează produse agricole vegetale sau animale din unitățile agricole de stat, fondul de participare la beneficii se acordă independent de rezultatele obținute pe ansamblul unității din care fac parte, dacă se evidențiază și urmăresc distinct rezultatele activității economice proprii, respectiv au contabilitate separată.
Art. 54. -Fondul de participare la beneficii se repartizează de adunarea generală a oamenilor muncii, în raport cu contribuția adusă la dezvoltarea unității și vechimea în unitate, astfel:

a) cel puțin 85% pentru întregul personal muncitor al unității. Pentru a se asigura diferențierea veniturilor oamenilor muncii în raport cu contribuția adusă printr-o activitate îndelungată în întreprindere, suma individuală de participare la beneficii se stabilește în raport cu retribuția tarifară, la care se adaugă sporul de vechime și indemnizația de conducere, acolo unde este cazul, corespunzător timpului cît a fost retribuit de unitate;

b) pînă la 5% pentru stimularea mai accentuată a personalului distins cu titlul de fruntaș în întrecere și a celorlalți oameni ai muncii care au avut o contribuție deosebită la obținerea de beneficii peste plan. Sumele acordate pe această cale se adaugă la cele cuvenite persoanelor în cauză, din cota de 85%;

c) pînă la 5% pentru acoperirea costului excursiilor colective organizate din fondurile în valută alocate, pentru persoanele care au adus o contribuție deosebită la realizarea și depășirea sarcinilor de export;

d) pînă la 5% pentru completarea fondului pentru acțiuni sociale.
Art. 55. -Consiliul oamenilor muncii poate să reducă sau să nu acorde cota de participare la beneficii persoanelor care, în cursul anului, au avut deficiențe în activitate sau au săvîrșit abateri disciplinare. Persoanele cărora, în cursul anului, li s-a desfăcut contractul de muncă din inițiativa lor – demisie – și cele al căror contract de muncă a fost desfăcut de unitate în baza prevederilor art. 130 lit. i), j), k) și l) din Codul muncii nu beneficiază de cota de participare la beneficii pentru anul respectiv.
Art. 55. -Reglementările referitoare la participarea oamenilor muncii la beneficii, cuprinse la art. 50-55, se aplică în industrie, construcții, agricultură, transporturi, cercetare știintifică, proiectare și inginerie tehnologică, circulația mărfurilor și în alte ramuri ale economiei naționale, potrivit legii.
Art. 57. -Personalul muncitor din unitățile miniere și alte unități stabilite prin lege beneficiază de premii anuale, dintr-un fond ce se stabilește în funcție de valoarea producției nete și producția fizică realizată, precum și de beneficiul prevăzut. Mărimea cotelor și condițiile de constituire a fondului de premiere, precum și modul de repartizare a premiilor anuale, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

G. SISTEMUL PREMIAL

1. Premii anuale
Art. 58. -(1) Personalul muncitor din aparatul ministerelor economice și celorlalte organe centrale care coordonează activitatea unor ramuri economice beneficiază de premii anuale. Fondul de premii anuale se determină în funcție de rezultatele obținute de totalitatea unităților economice din subordine, pe baza unei cote, stabilită potrivit prevederilor art. 51 alin. (1) lit. a), pentru beneficiul net realizat în cadrul prevederilor de plan pe ansamblul ministerului sau organului central. În cazul depășirii beneficiului net planificat, fondul de premiere se majorează cu aceeași proporție cu care s-a majorat, în medie, fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii pe ansamblul unităților economice din subordine. Fondul de premii se acordă cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 52 și se repartizează personalului muncitor în raport cu retribuția tarifară, la care se adaugă sporul de vechime și indemnizația de conducere, după caz, corespunzător timpului cît a fost retribuit de unitate. Organul colectiv de conducere, care aprobă premiile anuale, va putea folosi pînă la 5% din fondul de premiere pentru stimularea mai accentuată a personalului care a adus o contribuție deosebită la depășirea beneficiilor planificate de către unitățile subordonate. Reducerea sau anularea premiilor se face în condițiile prevăzute la art. 55. Acoperirea financiară a premiilor anuale corespunzătoare beneficiilor realizate în cadrul sarcinii prevăzute prin plan se asigură în limita fondului prevăzut în acest scop în planurile de cheltuieli ale acestor organe, iar majorarea fondului de premii se asigură din beneficiile peste plan realizate pe ansamblul activității acestora, după acoperirea celorlalte destinații stabilite prin lege.

(2) Personalul muncitor din aparatul celorlalte ministere și organe centrale, cel din aparatul propriu al comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, precum și personalul muncitor din celelalte instituții finanțate de la bugetul de stat, beneficiază de premii anuale dintr-un fond ce se constituie în limita fondului de retribuire planificat, prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra fondului de retribuire realizat anual. Premiile se acordă de către organul colectiv de conducere, proporțional cu retribuția tarifară, la care se adaugă sporul de vechime și indemnizația de conducere, după caz, corespunzător timpului cît a fost retribuit de unitate. Reducerea sau anularea acestor premii se face în condițiile prevăzute la art. 55.

(3) La instituțiile de stat autofinanțate fondul de premii anuale constituit potrivit prevederilor alin. (2) se poate completa cu o parte de pînă la 16% din veniturile proprii nete realizate peste cele planificate, în condițiile prevăzute de reglementările în vigoare. Fondul total de premii anuale, astfel majorat, nu va depăși 3% din fondul de retribuire realizat anual al acestor unități. Organul colectiv de conducere repartizează fondul de premii anuale din veniturile nete peste plan, în mod diferențiat, personalului care a contribuit la realizarea acestora, ținînd seama de aportul fiecăruia la rezultatele obținute.

(4) Personalul muncitor din unitățile noi în construcție, din cantine, precum și din alte unități economice cu activitate similară, care se stabilesc anual prin planul național unic de dezvoltare economico-socială, beneficiază de premii anuale în condițiile ce se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

(5) Premiul anual individual ce se acordă potrivit prevederilor alin. (1) – (4), art. 136, 144 sau 169 nu va putea fi mai mare de 3 retribuții tarifare lunare.

2. Premii în cursul anului pentru realizări deosebite
Art. 59. -(1) Personalul din cadrul unităților economice care obține realizări deosebite în muncă poate fi premiat în cursul anului, dintr-un fond de premiere ce se poate constitui în cadrul fondului de retribuire planificat, prin aplicarea unei cote de pînă la 1% asupra fondului planificat, separat pentru muncitori și maiștri și separat pentru personalul tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire și de pază. Fondul de premiere astfel constituit se utilizează în cadrul fiecărei unități, fără a putea fi trecut de la o unitate la alta. Sumele neconsumate din acest fond pot fi reportate în lunile următoare, pînă la sfîrșitul anului. Prevederile prezentului alineat se aplică și de unitățile economice fără personalitate juridică – fabrici, uzine, exploatări și alte unități similare.

(2) Din fondul de premiere constituit conform prevederilor alin. (1) nu se pot acorda premii personalului ce ocupă funcții de director general și director pe funcții, director, inginer șef, contabil șef sau alte funcții similare.
Art. 60. -(1) Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București pot constitui un fond de premiere de pînă la 0,05% din fondul de retribuire planificat anual pentru unitățile economice în subordine. Din fondul astfel constituit se pot acorda premii în cursul anului muncitorilor și altor categorii de personal din cadrul unităților economice subordonate, inclusiv personalului din conducerea acestor unități, care, prin realizările obținute, au adus o contribuție deosebită la îndeplinirea și depășirea sarcinilor unității în care lucrează.

(2) La dispoziția conducerii centralelor se poate constitui un fond de premiere, a cărui mărime poate fi de pînă la 0,05% din fondul de retribuire planificat anual pe total centrală. Din acest fond se pot acorda premii în cursul anului personalului din aparatul centralei, precum și muncitorilor și altor categorii de personal al unităților economice în subordine, inclusiv personalului din conducerea acestor unități, care au obținut rezultate deosebite în muncă. Directorul general și directorii pe funcții ai centralei nu pot fi premiați din acest fond.

(3) Premiile individuale ce se acordă din fondurile constituite conform prevederilor alin. (1) și (2) se aprobă de către biroul executiv al organului la nivelul căruia se constituie fondul de premiere.
Art. 61. -Totalitatea premiilor ce pot fi acordate individual în cursul anului pentru rezultate deosebite nu va i mai mare de 3 retribuții tarifare lunare.
Art. 62. -Pentru realizări deosebite în cadrul unor operațiuni de export, import și de prestări de servicii cu plata în valută, care reprezintă un aport valutar mai ridicat și determină îmbunătățirea cursului de revenire, personalul muncitor din unitățile economice, precum și cel din aparatul ministerelor, celorlalte organe centrale și consiliilor populare județene și al municipiului București, poate fi premiat în cursul anului dintr-un fond stabilit prin planul național unic de dezvoltare economico-socială.

3. Premii pentru economii de materiale și forță de muncă
Art. 63. -(1) Personalul poate beneficia de premii în cursul anului pentru realizarea de economii față de normele de consum stabilite la materii prime, materiale, combustibili și energie. Mărimea premiilor poate fi de pînă la 30% din valoarea economiei realizate. În cazul unor materiale importante sau deficitare, premiul poate fi de pînă la 50% din valoarea economiilor realizate.

(2) Premiile pentru economiile realizate se plătesc în limita fondului de retribuire cuvenit unității. În cazul în care se realizează economii la unele materii prime și materiale de importanță deosebită pentru economia națională, iar economiile realizate la fiecare din acestea reprezintă economii nete la nivelul întreprinderii, pe baza confirmării organului ierarhic superior, fondul necesar pentru plata premiilor se eliberează de bancă, din fondurile ce se prevăd în acest scop în planul național unic de dezvoltare economico-socială.
Art. 64. -Personalul poate beneficia și de premii în cursul anului pentru economii de forță de muncă, la obținerea cărora contribuie nemijlocit. În primul an de la data aplicării măsurilor care au determinat economia respectivă, mărimea premiului poate fi de pînă la 30% din valoarea economiei realizate, în al doilea an de 10% și în al treilea an de 5%.

4. Prevederi comune articolelor 50-64
Art. 65. -(1) Repartizarea pe persoane a fondului de participare la beneficii, a fondului de premii anuale ce se acordă în unitățile bugetare, organizarea de excursii în străinătate din fondurile alocate în valută, precum și stabilirea persoanelor care urmează să participe la acestea, se aprobă de către consiliul oamenilor muncii din unitatea respectivă. Premiile individuale ce se acordă în cursul anului se aprobă de către conducerea unității, de acord cu comitetul sindicatului. Pentru persoanele din conducerea unității, aprobarea se dă în toate aceste cazuri de către conducerea organului ierarhic superior, de acord cu organul sindical corespunzător.

(2) Personalul care se face vinovat de producerea unor accidente de muncă mortale sau care au provocat invaliditate ori a unor avarii ale utilajelor și instalațiilor care produc pagube importante nu beneficiază de participare la beneficii sau premii.

(3) Modalitățile de defalcare pe unități a cotelor de constituire a fondului de participare la beneficiile ce se realizează în cadrul planului și peste plan, de formare și repartizare a fondurilor ce se atribuie în valută, modalitățile de constituire și repartizare a fondurilor pentru premiile anuale la unitățile bugetare și a premiilor pentru economii, formele specifice de acordare a premiilor pentru economii, precum și alte premii sau recompense cu caracter limitat, ce se acordă personalului din unele sectoare de activitate pentru rezultatele obținute în îndeplinirea anumitor obiective specifice, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

H. ALTE DREPTURI DE RETRIBUIRE

1. Sporul de vechime
Art. 66. -(1) Personalul din toate sectoarele de activitate beneficiază, în raport cu vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, de un spor la retribuție, după cum urmează:

Tranșe de vechime neîntreruptăCotele din retribuția tarifară
între 5-10 ani3%
de la 10-15 ani5%
de la 15-20 ani7%
peste 20 ani10%

(2) Pentru personalul unităților din industria minieră, pentru muncitorii, mecanici de locomotivă și personalul operativ din unitățile de exploatare a căilor ferate subordonate Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, a căror activitate este direct legată de siguranța circulației, precum și pentru docheri, conducători de utilaje portuare și operatori de dană, sporul se calculează în următoarele cote:

Tranșe de vechime neîntreruptăCotele din retribuția tarifară
Pentru personalul din unitățile din industria minieră, care lucrează la suprafațăPentru personalul din celelalte unități prevăzute în acest alineat
între 1- 5 ani2%3%
de la 5-10 ani3%5%
de la 10-15 ani5%7%
de la 15-20 ani7%9%
peste 20 ani10%12%

(3) Personalul din alte sectoare de activitate, retribuit pe baza rețelelor de retribuire aprobate pentru industria minieră beneficiază, după caz, de sporul de vechime neîntreruptă în aceeași unitate, după cum lucrează la suprafață sau în subteran.
Art. 67. – Cei care au, în cursul unei luni, una sau mai multe absențe nemotivate pierd sporul de vechime neîntreruptă pentru acea lună.

2. Sporul pentru muncă în condiții deosebite
Art. 68. -(1) Personalul care lucrează în locuri de muncă la care, cu toate măsurile luate, continuă să existe condiții deosebite, are dreptul la un spor de retribuție. Categoriile de locuri de muncă cu condiții deosebite la care se poate acorda spor, cuantumul net, criteriile de diferențiere a acestuia, precum și numărul maxim de personal muncitor căruia i se poate acorda acest spor, se stabilesc anual prin planul național unic de dezvoltare economico-socială.

(2) Personalul care lucrează la locuri cu condiții grele de muncă poate beneficia de o retribuție tarifară netă mai mare cu pînă la 10%. Unitățile și locurile de muncă, categoriile de personal, procentele de majorare a retribuției tarifare, precum și numărul maxim de personal muncitor care poate primi retribuția tarifară majorată, se stabilesc anual prin planul național unic de dezvoltare economico-socială.

3. Sporul de șantier

Art. 69. -Personalului nelocalnic care își desfășoară activitatea la lucrări de prospecțiuni și explorări geologice, studii și cercetări hidrologice, topografice, în unele unități petroliere noi sau în dezvoltare, ori din alte unități cu condiții similare și personalului nelocalnic de pe șantierele de construcții-montaj, precum și personalului aparținînd altor unități care este trimis să execute lucrări de montaj, punere în funcțiune la obiectivele de importanță deosebită, i se poate acorda un spor la retribuția tarifară. Unitățile, cuantumul net al acestui spor pe categorii de personal, precum și numărul maxim de personal muncitor care poate primi spor de șantier, se stabilesc anual prin planul național unic de dezvoltare economico-socială.

4. Alte sporuri
Art. 70. –Șeful de echipă sau de brigadă, care, pe lîngă activitatea sa de muncitor, conduce o formație de lucru, primește retribuția cuvenită pentru munca prestată ca muncitor și o indemnizație tarifară pentru activitatea efectuată ca șef de echipă sau de brigadă, reprezentînd cel mult 10% din retribuția sa tarifară. Pentru unele activități specifice, cuantumul acestei indemnizații este prevăzut în anexa nr. IV.
Art. 71. -(1) Personalul care lucrează peste durata normală a zilei de muncă sau în zilele de repaus săptămînal ori în alte zile în care, potrivit legii, nu se lucrează, are dreptul să fie retribuit conform prevederilor alin. (2) și (3), dacă nu i s-a asigurat, în compensare, timpul liber corespunzător.

(2) Munca prestată peste durata normală a zilei de lucru necompensată cu timp liber corespunzător se retribuie, pe lîngă retribuția tarifară cuvenită conform reglementărilor în vigoare, cu un spor de 50% din retribuția tarifară pentru primele două ore de depășire a duratei normale a zilei de lucru și de 100% pentru orele următoare.

(3) Sporul acordat pentru munca prestată în zilele de repaus săptămînal sau în alte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, este egal cu retribuția tarifară, dacă munca astfel prestată n-a putut fi compensată cu timp liber corespunzător, potrivit legii.

(4) Personalul cu funcții de execuție și cel operativ, care prin natura muncii lucrează peste programul normal de lucru, poate primi, în locul retribuției pentru ore suplimentare, o retribuție tarifară mai mare cu 5-25%, care se stabilește în raport cu timpul prevăzut a fi prestat, în medie lunară, peste programul normal de lucru.
Art. 72. -Personalul care lucrează în schimbul de noapte și are program de lucru de 7 ore primește retribuția cuvenită pentru 8 ore. Atunci cînd programul de lucru în timpul nopții este de 8 ore, pentru munca prestată se acordă un spor de 15% din retribuția tarifară, dacă timpul lucrat noaptea reprezintă cel puțin jumătate din programul de lucru. La unele întreprinderi, sporul pentru munca în timpul nopții poate fi de pînă la 25% din retribuția tarifară.

5. Prevederi comune sporurilor
Art. 73. -Lista meseriilor și funcțiilor din exploatarea căilor ferate prevăzute la art. 66 alin. (2), activitățile, categoriile de personal, procentul cu care se majorează retribuția tarifară, conform art. 71 alin. (4), precum și reglementările privind situațiile de excepție cuprinse la art. 72, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

6. Drepturile celor numiți temporar
Art. 74. -(1) Cel care a fost numit temporar într-un post de conducere vacant sau în locul unei persoane cu funcție de conducere ce lipsește o anumită perioadă din unitate are dreptul să primească, în locul retribuției funcției pe care este încadrat, retribuția prevăzută pentru funcția pe care temporar o îndeplinește. Persoana numită temporar beneficiază de noua retribuție numai dacă nu este locțiitorul de drept al persoanei titulare. Atunci cînd retribuția tarifară a funcției pe care a fost numit temporar este stabilită pe nivel de bază și gradații, persoana respectivă va primi retribuția la nivel de bază; în cazul cînd această persoană are deja o retribuție care depășește nivelul de bază al funcției pe care o ocupă temporar, va primi gradația care îi asigură o clasă de retribuire în plus.

(2) Diferența de retribuție prevăzută la alin. (1) se acordă pentru întreaga perioadă de înlocuire, numai dacă această perioadă depășește 30 de zile calendaristice. Pentru perioade mai mici de 30 de zile, precum și în cazul înlocuirii celor aflați în concediu de odihnă sau în delegație, indiferent de durată, nu se plătește această diferență.

7. Drepturile de transferare

Art. 75. -(1) Personalul transferat în interesul serviciului în altă localitate, precum și personalul mutat în cadrul aceleiași unități, dar în altă localitate, are dreptul la:

a) rambursarea costului transportului pentru el și membrii familiei sale, precum și pentru gospodăria sa;

b) diurna de deplasare pe durata călătoriei;

c) plata unei indemnizații egală cu retribuția sa medie lunară;

d) plata unei indemnizații egală cu 1/4 din retribuția sa medie lunară pentru fiecare membru de familie;

e) un concediu plătit de 5 zile lucrătoare, în vederea mutării efective, acordat la cererea sa.

(2) Indemnizația, prevăzută la alin. (1) lit. c) se plătește numai în cazul mutării efective în localitatea în care a fost transferat, iar drepturile de la lit. s) și d), numai în cazul schimbării domiciliului celui transferat și – după caz – al membrilor săi de familie în acea localitate.

(3) Drepturile prevăzute la alin. (1) se suportă de către unitatea la care a avut loc transferul; costul transportului prevăzut la lit. a) se avansează de unitatea de la care se transferă și se rambursează acesteia de către unitatea la care transferul se efectuează.

(4) Transferul în altă localitate se va putea face, în toate cazurile, numai cu asigurarea suprafeței locative corespunzătoare.

(5) Condițiile de stabilire a retribuției tarifare pentru personalul care este transferat sau trecut în interesul serviciului în aceleași categorii tarifare sau funcții, ori în funcții echivalente, în unități sau compartimente la care se aplică niveluri de retribuire mai mici sau mai mari decît acelea de unde a fost trecut sau transferat, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. Tot astfel se stabilește și modul de încadrare a persoanelor care, din motive independente de activitatea lor, au fost trecute sau transferate, în interesul serviciului, în categorii tarifare sau în funcții cu niveluri mai mici de retribuire.

I. ALTE DREPTURI
Art. 76. -Pe lîngă veniturile directe, obținute pe calea retribuirii, inclusiv participarea la beneficii, personalul muncitor beneficiază și de concediu de odihnă anual plătit, repaus săptămînal, măsuri pentru protecția muncii, trimiterea la odihnă și tratament balneo-climateric, ajutoare pentru copii, ajutoare pentru incapacitate de muncă, pensii, unele drepturi specifice pentru cei care lucrează la locuri de muncă cu condiții deosebite, precum și alte drepturi prevăzute de lege.
Art. 77. -(1) Personalul muncitor care lucrează la locuri de muncă la care, cu toate măsurile luate, continuă să existe condiții deosebite de muncă, poate beneficia de următoarele drepturi:

a) avantaje la pensionare, în condițiile stabilite de lege, pentru personalul muncitor care lucrează în locuri de muncă ce se încadrează în grupele I și II în raport cu condițiile de muncă, complexitatea, solicitarea mai mare și importanța muncii;

b) concediu de odihnă suplimentar;

c) durată redusă a timpului de muncă, fără scăderea retribuției;

d) echipament de protecție pentru prevenirea accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale;

e) echipament de lucru;

f) materiale igienico-sanitare;

g) alimentație specială în scopul creșterii rezistenței organismului;

h) alte drepturi prevăzute de reglementările în vigoare pentru anumite ramuri de activitate.

(2) Condițiile și lacurile de muncă la care se acordă drepturile prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 78. -Oamenii muncii beneficiază de dreptul de a primi locuință din fondul locativ construit de unități, precum și de dreptul de a-și construi locuință proprietate personală, cu sprijin din partea statului. Atribuirea locuințelor sau aprobarea construirii locuințelor proprietate personală se face de către consiliul oamenilor muncii împreună cu organele sindicale, în condițiile prevăzute de lege.
Art. 79. – Pentru contribuția adusă la realizarea exportului, personalul muncitor din unitățile producătoare va putea beneficia de participarea la excursii colective în străinătate, organizate de către întreprinderi pe baza valutei primite în raport cu depășirea exportului, în condițiile prevăzute de reglementările în vigoare.

J. CONSTITUIREA ȘI FOLOSIREA FONDURILOR PENTRU ACȚIUNI SOCIALE
LA DISPOZIȚIA ÎNTREPRINDERII
Art. 80. – (1) Pentru a crea condiții de soluționare directă a unor acțiuni sociale legate de satisfacerea cerințelor oamenilor muncii, unitățile economice au la dispoziție fonduri pentru acțiuni sociale.

(2) Fondul pentru acțiuni sociale se constituie din:

a) prelevări din beneficiul planificat în limita sumelor prevăzute cu această destinație, stabilite pentru fiecare acțiune potrivit normelor și normativelor în vigoare;

b) o cotă de pînă la 5% din fondul de participare la beneficii, constituit pe baza rezultatelor din anul anterior, potrivit repartiției stabilite de adunarea generală a oamenilor muncii;

c) sumele reprezentînd contribuția datorată, potrivit legii, de către personalul muncitor pentru trimiteri la tratament balnear și odihnă și întreținerea copiilor în creșele și grădinițele care funcționează pe lîngă unitățile respective.

(3) Fondul pentru acțiuni sociale la dispoziția întreprinderii se utilizează, în condițiile legii, pentru:

a) cheltuielile pentru bilete de tratament balnear și odihnă;

b) cheltuielile de regie și hrană pentru creșele și grădinițele care funcționează pe lîngă unitățile economice;

c) cheltuielile de regie și alte cheltuieli pentru cantine;

d) cheltuielile pentru întreținere și reparații și alte cheltuieli la căminele muncitorești pentru tineret;

e) cheltuielile pentru întreținerea și funcționarea dispensarelor medicale din cadrul unităților economice;

f) alte cheltuieli stabilite potrivit legii.

(4) Consiliul oamenilor muncii poate aproba ca pentru personalul distins cu titlul de fruntaș în întrecere, să se acorde bilete de tratament și odihnă cu reducere de 50% a contribuției datorate de beneficiar. Numărul biletelor ce pot fi acordate în aceste condiții va fi de cel mult 10% din numărul total al biletelor repartizate prin sindicat. Aceste reduceri ale contribuțiilor se acoperă din sumele alocate de la fondul de participare la beneficii în vederea completării fondului pentru acțiuni sociale.

(5) Întreprinderile economice, precum și centralele, pentru activitatea proprie, întocmesc anual un plan de venituri și cheltuieli pentru fondurile destinate acțiunilor sociale, care face parte integrantă din bugetul lor de venituri și cheltuieli. Acesta se supune, de către consiliul oamenilor muncii, spre dezbatere și aprobare, adunării generale a oamenilor muncii.

(6) Economiile ce rezultă anual la planul de cheltuieli privind acțiunile sociale se reportează în anul următor cu aceeași destinație. În situația în care fondul planificat pentru acțiuni sociale nu acoperă cheltuielile efectuate în cursul anului, diferența se suportă direct din rezultatele financiare ale unității.

(7) La unitățile economice la care veniturile din sursele prevăzute la alin. (2) nu acoperă în totalitate cheltuielile pentru acțiuni sociale prevăzute de lege, sumele necesare se asigură din fondurile alocate cu această destinație de la bugetul de stat.
CAPITOLUL III Reglementări specifice pe ramuri și activități din economia națională
Art. 81. – Reglementările privind sistemul de retribuire, în toate ramurile de activitate prevăzute la capitolul II din prezenta lege, se aplică în mod corespunzător pe ramuri, subramuri și activități din economia națională, cu adaptările și completările cerute de specificul acestora, avîndu-se în vedere îndeosebi următoarele:

I. Activități economice

A. INDUSTRIE
Art. 82. – Aplicarea sistemului de retribuire în industrie trebuie să stimuleze în mod deosebit:

a) realizarea și depășirea valorii producției nete, a planului de producție fizic în sortimentele stabilite;

b) îmbunătățirea continuă a calității produselor în concordanță cu cerințele tot mai exigente ale beneficiarilor și corespunzător condițiilor de competitivitate de pe piața externă;

c) asigurarea unui ritm susținut de creștere a productivității muncii, prin promovarea metodelor moderne de organizare a producției și a muzicii, prin introducerea largă a progresului tehnic și aplicarea în producție a realizărilor obținute în cercetarea științifică;

d) folosirea intensivă și extensivă a capacităților de producție, prin încărcarea completă a mașinilor și instalațiilor și utilizarea cît mai deplină a timpului lor disponibil, prin generalizarea schimbului 2 și extinderea schimbului 3;

e) reducerea continuă a consumurilor specifice și valorificarea superioară a resurselor materiale, folosindu-se norme de consum fundamentate tehnic;

f) ridicarea calificării profesionale, asigurarea necesarului de cadre calificate la nivelul cerințelor ramurii, și preocuparea de raționalizare a consumului de muncă;

g) gospodărirea cu maximă eficiență a tuturor mijloacelor materiale, în vederea creșterii rentabilității și a volumului de beneficii.
Art. 83. -(1) Organele de conducere colectivă vor lua măsuri să se aplice, peste tot unde este posibil și se justifică economic, forma de retribuire în acord.

(2) În unitățile și locurile de muncă unde, în mod excepțional, s-a aprobat aplicarea formei de retribuire în acord progresiv, coeficientul de majorare a tarifelor pe unitatea de produs va fi de pînă la 1,2 și se stabilește diferențiat în raport cu importanța produselor realizate, precum și cu nivelul de depășire a sarcinilor cantitative de producție, odată cu aprobarea aplicării acestei forme de retribuire.

(3) Pentru personalul care, datorită specificului activității, este retribuit în regie, întreprinderile au obligația de a stabili sarcini precise de muncă, determinînd în mod fundamentat, pe bază de norme, numărul necesar de lucrători din această categorie de personal. Acolo unde procesul muncii constă în supravegherea și deservirea utilajelor sau a aparaturii, cum ar fi deservirea instalațiilor în industria chimică, producerea energiei electrice și altele, se vor stabili norme de muncă exprimate prin zone de deservire, număr de personal sau alte forme de măsurare a muncii, corespunzător activității desfășurate.

(4) La unele unități industriale cum sînt cele din industria ușoară, energie electrică, se pot aplica forme de retribuire în care retribuția cuvenită în raport cu realizarea sarcinilor cantitative se majorează sau se diminuează în funcție de nivelul calitativ al produselor și gradul de realizare a consumurilor normate.
Art. 84. – (1) În unele ramuri și activități din industrie, în funcție de complexitatea producției, a instalațiilor, de tehnicitatea și importanța produselor executate sau de condițiile generale de muncă, rețelele tarifare de retribuire pentru muncitori se diferențiază, potrivit art. 18, pe mai multe niveluri de retribuire.

(2) Nivelul A0 al rețelei construcții de mașini va fi utilizat, în limita fondului de retribuire planificat, la cel mult 30% din totalul muncitorilor din întreprinderile de acest profil, subordonate Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini.

(3) Muncitorii energeticieni, autorizați să lucreze în anumite locuri de muncă ale instalațiilor importante și complexe ale unităților energetice subordonate Ministerului Energiei Electrice, vor fi retribuiți – în limita a 20% din totalul muncitorilor energeticieni – pe rețeaua construcții de mașini, nivel A0, prevăzută pentru munca în regie.

(4) Nivelul A0 al rețelei chimie va fi utilizat, în limita fondului de retribuire planificat, la unele unități cu o producție mai complexă, de importanță mai mare și cu condiții generale de muncă deosebite.

(5) Muncitorii încadrați pe baza rețelelor tarifare specifice ramurilor construcții de mașini și prelucrarea lemnului care lucrează în acord vor fi încadrați, pe rețelele stabilite pentru această formă de retribuire, cu o retribuție mai mare decît la munca în regie.
Art. 85. – (1) În unitățile industriale, printre indicatorii în raport cu care se acordă retribuția tarifară pentru personalul din conducerea unității, se vor stabili în mod obligatoriu:

a) valoarea producției nete;

b) producția fizică pe sortimente.

(2) La unitățile din ramura energiei electrice, în locul indicatorilor prevăzuți la alin. (1), retribuția tarifară se acordă, la centralele electrice, în raport cu respectarea graficului zilnic de putere la dispoziția sistemului energetic național și cu încadrarea în consumul specific net planificat pentru producerea energiei și condiționat de realizarea gradului de continuitate planificat în alimentarea consumatorilor de energie electrică și termică, iar la întreprinderile de rețele electrice, în raport cu încadrarea în normele de consum tehnologic pentru transportul și distribuția energiei electrice și condiționat de gradul de continuitate planificat în alimentarea consumatorilor de energia electrică.
Art. 86. – Personalul din echipele de salvare minieră și de pe platformele de foraj marin primește pentru timpul prestat în această calitate o retribuție tarifară specială, diferențiată după funcția îndeplinită în echipă și caracterul activității desfășurate, în condițiile stabilite prin anexa nr. IV.

Art. 87. – Retribuția personalului din industrie este prevăzută în anexa nr. IV.

B. CONSTRUCȚII
Art. 88. – Retribuirea muncii personalului în unitățile de construcții-montaj trebuie să asigure îndeosebi cointeresarea acestuia în accelerarea ritmului de execuție pentru predarea la termen sau înainte de termen a lucrărilor, pentru mecanizarea proceselor de producție și industrializarea construcțiilor, în scopul creșterii productivității muncii și scăderii costurilor, precum și al îmbunătățirii calității lucrărilor.
Art. 89. – (1) În activitatea de construcții-montaj se va aplica – generalizat – forma de retribuire în acord global, potrivit căreia un colectiv de constructori își asumă răspunderea executării unor obiecte complete – bloc de locuințe, hală industrială, pod, linie electrică -, a unor părți de obiecte sau părți de lucrări de specialitate, pentru care primește o sumă globală stabilită în condițiile prevăzute de lege, care se acordă integral la predarea în termen sau înainte de termen a lucrării, cu respectarea condițiilor contractuale. Dacă lucrarea nu se realizează în termen, pînă la 50% din garanția reținută nu se mai restituie. Acordul global se poate aplica și la nivelul unui lot, șantier sau grup de șantiere.

(2) În contract se prevăd sarcinile de producție fizică, termenele de începere, intermediare – stadii fizice – și finale de realizare, sumele cuvenite drept retribuție, condițiile de calitate, cheltuielile la 1000 lei producție sau consumurile normate și alte condiții.
Art. 90. – (1) Retribuția tarifară a muncitorilor constructori este diferențiată pe două niveluri de retribuire – A și B – în raport de importanța obiectivelor pentru dezvoltarea economiei naționale. Nivelul A va putea fi utilizat pentru retribuirea muncitorilor de la obiectivele de importanță deosebită pentru dezvoltarea economiei naționale, stabilite, ca atare, la aprobarea investiției. Aplicarea acestui nivel se face, în limita fondului de retribuire planificat, la cel mult 30% din totalul muncitorilor constructori.

(2) În scopul stimulării mai accentuate a creșterii productivității muncii, muncitorii constructori care lucrează în acord pot fi încadrați pe rețelele specifice acestei forme de retribuire cu o retribuție tarifară mai mare decît la munca în regie.

(3) Retribuția personalului de execuție tehnic, economic și de altă specialitate și a personalului de conducere este stabilită după grupa III de ramuri pentru aparatul întreprinderilor de gradul special și I și după grupa IV de ramuri pentru celelalte unități.
Art. 91. – (1) În unitățile și subunitățile de construcții-montaj, printre indicatorii în raport de care se acordă retribuția tarifară pentru personalul din conducerea unității se vor cuprinde în mod obligatoriu:

a) predarea la termenele contractuale pentru punerea în funcțiune a lucrărilor sau a capacităților totale sau parțiale, prevăzute cu termen prin planul național unic și departamental, cu condiția respectării calității prescrise a lucrărilor;

b) realizarea producției de construcții-montaj; la obiectivele predate, la care s-au realizat economii față de valoarea planificată – dacă au fost respectate prevederile proiectelor și calitatea prescrisă a lucrărilor – se consideră realizată valoarea planificată.

(2) Terminarea lucrărilor care nu au fost predate la termenul contractual constituie, pentru șantiere, condiție pentru acordarea integrală a retribuției tarifare și în lunile următoare din anul în curs pînă la predarea lor de către șantierele respective. La grupurile de șantiere, la trusturi sau întreprinderi, precum și la unele șantiere, care au un număr mare de lucrări cu termen de predare în cursul anului, retribuția tarifară se diminuează în luna în care nu s-a realizat predarea la termen, urmînd ca organul central ierarhic superior să stabilească, în funcție de condițiile concrete, data de la care realizarea lucrărilor respective urmează să constituie din nou o condiție pentru acordarea integrală a retribuțiilor.

(3) Suma reținută ca urmare a nerealizărilor înregistrate la producția de construcții-montaj planificată se restituie integral dacă aceste nerealizări au fost recuperate în întregime cumulat trimestrial sau pînă la sfîrșitul anului.

(4) Suma reținută ca urmare a diminuării retribuției tarifare pentru nerealizarea indicatorului privind predarea la termenul contractual pentru punerea în funcțiune a lucrărilor sau a capacităților totale sau parțiale nu se restituie.
Art. 92. – (1) Pentru predarea înainte de termenul planificat a obiectivelor de investiții, inclusiv a lucrărilor de foraj, montaj turle și instalații foraj, de prospecțiuni și de explorări geologice, la care se obține o eficiență economică sporită prin reducerea perioadei de imobilizare a fondurilor de investiții aferente acestor obiective, se pot acorda recompense personalului din unitățile de execuție și deservire, furnizoare de utilaje tehnologice și elemente de construcții, de proiectare și beneficiare care au avut o contribuție efectivă la realizarea acestor obiective.

(2) Recompensele se acordă numai la obiectivele predate înainte de termen – cu condiția respectării calității lucrărilor – astfel:

a) cu cel puțin 2% din durata planificată pentru obiectivele industriale;

b) cu cel puțin 3% pentru celelalte categorii de investiții.

(3) Fondul de recompense poate fi de cel mult 50% din valoarea eficienței economice obținute, fără a depăși 1% din valoarea investiției; se constituie la beneficiarul de investiții și se eliberează de organele bancare din:

– pînă la 50% din economiile realizate față de devizul general;

– pînă la 50% din beneficiile efectiv realizate ca urmare a punerii În funcțiune înainte de termen a capacității de producție respective.
Art. 93. – Personalul șantierelor, care a contribuit nemijlocit la obținerea unor economii la fondul anual de retribuire planificat șantierelor de construcții-montaj, poate beneficia de premii dintr-un fond constituit dintr-o cotă de pînă la 25% din economiile realizate. Constituirea fondului de premiere se face cu condiția predării la termen și cu respectarea calității prescrise a lucrărilor, realizării producției de construcții-montaj planificată anual, nedepășirii cheltuielilor la 1000 lei producție, precum și îndeplinirii beneficiului planificat.
Art. 94. – Retribuția personalului din construcții-montaj este prevăzută în anexa nr. IV.

C. AGRICULTURA
Art. 95. – în unitățile agricole de stat, retribuirea muncii trebuie să asigure cointeresarea tuturor lucrătorilor în creșterea continuă a producției agricole vegetale și animale și îmbunătățirea calității acesteia, sporirea productivității muncii, reducerea cheltuielilor materiale, ridicarea eficienței economice a activității în agricultură, corespunzător bazei tehnico-materiale în continuă dezvoltare, în vederea satisfacerii necesităților de consum tot mai mari ale populației și ale industriei, precum și pentru creșterea exportului.
Art. 96. – (1) Mecanicii agricoli, cînd lucrează în atelier, se încadrează pe baza rețelei tarifare prevăzute la art. 18 alin. (3). Pentru lucrările agricole în cîmp și alte lucrări executate mecanizat, aceștia sînt retribuiți în acord pe baza a 5 tarife stabilite pe zi de muncă, diferențiate în raport de complexitatea și importanța lucrărilor.

(2) Mecanicii agricoli și mecanicii de întreținere din cadrul unităților agricole de stat primesc în cursul anului, atunci cînd lucrează în acord, 80% din retribuția cuvenită lunar pentru lucrările executate. Sumele reținute se restituie integral la sfîrșitul anului sau ciclului de producție, cu condiția realizării producției planificate.

(3) În cazul nerealizării producției planificate, la culturile sau activitățile la care s-au executat lucrări mecanizate, retribuția realizată se diminuează cu cîte 1% pentru fiecare procent de nerealizare a producției planificate la cooperativele agricole de producție deservite, respectiv la fermele sau sectoarele de deservire ale unităților agricole de stat; aceste diminuări se scad din suma reținută în cursul anului, iar diferența se restituie personalului respectiv.

(4) Muncitorii din ateliere și mecanicii de întreținere din secții, sectoare și ferme, repartizați în perioadele de lucru în cîmp pentru întreținerea și repararea mașinilor agricole, primesc retribuția medie lunară pentru munca în acord realizată de mecanicii agricoli, multiplicată cu un coeficient de pînă la 1,35, a cărui mărime concretă se stabilește de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în raport cu numărul tractoarelor și al celorlalte unități deservite. Muncitorii care lucrează pe mașini și agregate tractate sau purtate, pentru executarea lucrărilor agricole, se retribuie cu 2/3 din tariful de plată stabilit pentru mecanicii agricoli.

(5) Mecanicii agricoli și celălalt personal din secțiile și stațiunile pentru mecanizarea agriculturii vor primi o retribuție suplimentară, în limita unei cote de pînă la 15% din volumul producției obținute peste plan de cooperativele agricole de producție deservite, la culturile și suprafețele angajate în acord global, în raport cu gradul de mecanizare a lucrărilor. În acest scop, cooperativele agricole de producție vor vărsa în contul stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii fondul corespunzător, în bani și în natură.

Art. 97. – (1) Retribuția tarifară a muncitorilor agricoli din sectoarele vegetal și zootehnic se stabilește pe 6 grupe de lucrări, diferențiată în raport de nivelul de calificare cerut pentru executarea lor și de complexitatea acestora, separat pentru producția vegetală și separat pentru zootehnie; în grupa a 6-a este prevăzută retribuția pentru muncitorii specialiști.

(2) Încadrarea lucrărilor pe grupe pentru sectoarele vegetal și zootehnic cît și diferențierea lucrărilor pe categorii pentru mecanicii agricoli se aprobă de Consiliul de Miniștri. Pentru lucrările necalificate din sectoarele vegetal și zootehnic se acordă retribuția tarifară prevăzută pentru lucrările primei grupe din sectorul vegetal.

(3) Îngrijitorii de vaci pentru lapte care își îndeplinesc în întregime sarcinile ca le revin, de îngrijire, muls, de realizare a efectivelor și de păstrare a sănătății animalelor, dar nu obțin producția de lapte planificată, primesc drepturile de retribuire în raport cu producția realizată, dar nu mai puțin de 80% din retribuția tarifară de încadrare a lucrării.

(4) Muncitorii încadrați pe durată determinată vor putea fi retribuiți, în funcție de condițiile naturale în care se execută lucrările și de specificul acestora, cu o retribuție mai mare sau mai mică cu pînă la 20% față de cea prevăzută pentru lucrările respective în anexa nr. IV. Majorarea sau micșorarea retribuției între aceste limite se stabilește de către șeful fermei, șeful secției sau șeful sectorului de deservire, în cadrul fondului de retribuire planificat al unității.
Art. 98. – (1) Retribuția personalului de execuție tehnic, economic și de altă specialitate și a personalului de conducere din unitățile agricole de stat este cea prevăzută pentru grupa IV de ramuri.

(2) Retribuția tarifară a principalelor funcții de conducere, precum și a inginerilor și medicilor veterinari din întreprinderile agricole de stat, este următoarea:

FuncțiaClasele de retribuire la nivelul de bază – minim și la ultima gradație – maxim – ale unor funcții
Gradul de organizare al întreprinderii
SpecialIIIIIIIVV
Director*)363534323028
Director adjunct tehnic*)3534
Inginer șef*)33312927
Contabil șef*)343332302826
Epizootolog șef*)333231
Șef fermă29-3528-3427-3325-3123-29
Șef serviciu tehnic29-3528-3427-3325-3123-2921-27
Șef serviciu economic28-3427-3326-3224-3022-2820-26
Medic primar veterinar27-3327-3327-33
Inginer; medic veterinar21-2821-2821-2821-2821-2821-28

*) Retribuția tarifară fixă la care se adaugă indemnizația de conducere.

(3) Numărul posturilor de medici primari veterinari poate fi de cel mult 16% din numărul total al medicilor veterinari.
Art. 99. – (1) În unitățile agricole de stat se aplică în mod generalizat forma de retribuire în acord global la nivel de fermă secție, sector de deservire pînă la nivelul întreprinderii inclusiv. În contractul de acord global se prevede producția care trebuie realizată – cereale, carne, lapte, legume, ouă -, în unități fizice – tone, hectolitri, mii bucăți -, sumele globale corespunzătoare lucrărilor de executat, cheltuielile de producție planificate, precum și alte condiții sau obligații reciproce.

(2) Șefii secțiilor de mecanizare a agriculturii, care lucrează în acord global, vor primi retribuția funcției pe care sînt încadrați în aceeași proporție cu gradul de îndeplinire mediu al retribuției tarifare a mecanicilor agricoli din secție, corespunzător timpului lucrat în cadrul programului de lucru aprobat.

(3) Președintele, inginerul șef, contabilul șef și șeful de fermă, retribuiți de stat, care lucrează în cooperativele agricole de producție, se retribuie în acord global, pe bază de tarif la 1000 lei producție fizică sau netă pe cooperativă – în cazul președintelui, inginerului șef și contabilului șef – și la 1000 lei producție fizică pe fermă – în cazul șefului de fermă. În timpul anului, președintele, inginerul șef și contabilul șef primesc lunar, sub formă de avans, din retribuția tarifară 80%, iar șeful de fermă, 90%. La sfîrșitul anului sau după cunoașterea definitivă a nivelului de realizare a producției fizice sau nete, angajate în acord global, suma cuvenită se acordă în raport cu realizarea producției și cu respectarea celorlalte condiții prevăzute în contract. Adaosul cuvenit pentru depășirea producției angajate în acord global este neplafonat și se acordă de cooperativa agricolă de producție.
Art. 100. – (1) Principalii indicatori în raport cu care se acordă retribuția pentru personalul din conducerea unităților, în cazul în care acesta nu a fost cuprins în acord global, sînt: la trusturile județene de întreprinderi agricole de stat – valoarea producției nete și nedepășirea cheltuielilor planificate la 1000 lei producție marfă, iar la trusturile pentru mecanizarea agriculturii – realizarea planului de producție la principalele culturi în cooperativele agricole de producție deservite și a volumului total planificat al lucrărilor.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1), precum și inginerul șef, medicul veterinar șef și economistul șef de la consiliul unic agroindustrial de stat și cooperatist, retribuiți de stat primesc lunar 80% din retribuția tarifară corespunzătoare timpului lucrat. Plata diferenței de retribuție se face la sfîrșitul anului sau trimestrului, după caz, în raport cu gradul de realizare a indicatorilor stabiliți în condițiile prevăzute pentru unitățile economice.
Art. 101. – Retribuția personalului din unitățile agricole de stat este prevăzută în anexa nr. IV.

Art. 102. – Clasele de retribuire la nivel de bază și indemnizațiile de conducere, acolo unde este cazul, ale specialiștilor agricoli și contabililor șefi, retribuiți de stat, din cooperativele agricole de producție sînt cuprinse în anexa nr. IV.

D. TRANSPORTURI ȘI TELECOMUNICAȚII
Art. 103. – Aplicarea sistemului de retribuire în transporturi și telecomunicații trebuie să asigure cointeresarea lucrătorilor în efectuarea transportului intern și extern la nivelul exigențelor dezvoltării economice și sociale a țării, prin folosirea la maximum a capacităților de transport, sporirea vitezei și siguranței în circulație, modernizarea mijloacelor de transport, eliminarea transporturilor neraționale și efectuarea prestărilor de servicii de poștă și telecomunicații, reducînd cheltuielile, astfel încît să se satisfacă cerințele economiei naționale și ale oamenilor muncii, sporind continuu eficiența economică.
Art. 104. – (1) Retribuția tarifară a muncitorilor din exploatarea căilor ferate și a personalului operativ a cărui activitate este asemănătoare cu cea a muncitorilor calificați este stabilită pe 10 grupe de funcții, diferențiată în cadrul aceleiași grupe de funcții, pe un nivel de bază și două trepte de retribuire.

(2) Retribuția tarifară a mecanicilor de locomotivă-automotor se diferențiază în raport de puterea locomotivelor și sistemul de tracțiune pe 5 grupe, pentru fiecare grupă corespunzînd un nivel de bază și 3 trepte, și pe clase de calificare. Clasele de calificare III, II, I sau specială se pot acorda succesiv, pe baza obținerii cel puțin a calificativului „bine” la examenul susținut în fața unei comisii special constituite, cu condiția unei vechimi minime în funcția de mecanic de locomotivă-automotor, de 3 ani pentru clasa a III-a, de 6 ani pentru clasa a II-a, de 10 ani pentru clasa I și de 15 ani pentru clasa specială și a aprecierii colectivului de conducere al unității că a obținut rezultate bune în muncă în ultimii 2 ani înaintea prezentării la examen. Încadrarea locomotivelor pe grupe se aprobă de Consiliul de Miniștri.

(3) Retribuția tarifară a muncitorilor, mecanicilor de locomotivă și a personalului operativ este prevăzută în anexa nr. IV. La căile ferate uzinale, retribuția tarifară a muncitorilor și personalului operativ încadrat pe trepte este la nivelul grupei imediat inferioare, iar cea a mecanicilor și personalului operativ încadrat pe gradații, mai mică cu o clasă de retribuire în combinatele siderurgice și cu două clase de retribuire în celelalte unități.

(4) Retribuția tarifară pentru mecanicii de locomotivă-automator -pe trepte-, precum și pentru unele funcții operative reprezentative – pe gradații -, din transporturile feroviare, este următoarea:

FuncțiaClasele de retribuire la nivelul de bază – minim – și la ultima treaptă sau gradație – maxim –
Grupe de locomotive sau nivelul de încadrare
IIIIIIIVV
Grupa de locomotive
Mecanic de locomotivă-automotor24-2722-2521-2419-2217-20
– cu clasa III de calificare25-2823-2622-2520-23
– cu clasa II de calificare26-2924-2723-2621-24
– cu clasa I de calificare27-3025-2824-2722-25
– cu clasă specială de calificare28-3126-2925-2823-26
Nivelul de încadrare
Operator circulație mișcare24-3123-3022-29
Impiegat de mișcare21-2818-2517-24

(5) Indicatorii sintetici în raport cu îndeplinirea cărora sa acordă retribuția tarifară a personalului din conducerea regionalelor de căi ferate trebuie să cuprindă și tonele expediate, precum și beneficiul sau cheltuielile pe 1000 t.km convenționale.
Art. 105. -(1) În transporturile auto retribuția tarifară a șoferilor este stabilită pe grupe de autovehicule, iar în cadrul fiecărei grupe, pe 3 categorii de calificare. Retribuția tarifară este diferențiată și pe 2 niveluri – A și B. Nivelul A se aplică șoferilor din unitățile care au plan de transport, precum și șoferilor de pe autovehicule pentru transportul de persoane. Retribuția tarifară a personalului operativ din transporturile auto este stabilită pe funcții, cu un nivel de bază și 6-7 gradații.

(2) Retribuția tarifară pentru unele funcții operative reprezentative din transporturile auto este următoarea:

Funcția Clasele de retribuire la nivelul de bază – minim – și la ultima gradație – maxim –
Nivelul de încadrare

FuncțiaClasele de retribuire la nivelul de bază – minim – și la ultima gradație – maxim –
Nivelul de încadrare
IIIIII
Șef coloană auto18-2516-22
Șef autogară15-2113-1911-17
Impiegat auto13-1910-16

(3) Criteriile de încadrare a autovehiculelor pe grupe, stabilite în raport de capacitatea de încărcare, numărul de locuri și complexitatea acestora, se aprobă de Consiliul de Miniștri. Cu retribuția tarifară prevăzută la grupele de autovehicule I A și I B vor fi încadrați șoferii care au o pregătire și experiență profesională temeinică, pe baza verificării cunoștințelor.

(4) Indicatorii sintetici în raport de îndeplinirea cărora se acordă retribuția tarifară a personalului din conducerea unităților de transporturi auto trebuie să cuprindă și tonele expediate sau producția netă, precum și beneficiul ori cheltuielile pe 1000 t.km convenționale sau cheltuielile la 1000 lei venituri.
Art. 106. – (1) În transporturile navale retribuția tarifară pentru personalul navigant este stabilită pe funcții și diferențiată pe grupe de nave maritime sau fluviale, în raport de natura, capacitatea sau puterea acestora și în cadrul fiecărei funcții pe un nivel de bază și 2 trepte, în cazul personalului a cărui activitate este asemănătoare cu a muncitorilor calificați și pe un nivel de bază și 6-7 gradații, pentru restul personalului, conform prevederilor anexei nr. IV.

(2) Retribuția tarifară pentru unele funcții reprezentative ale personalului navigant din transporturile maritime este următoarea:

FuncțiaClasele de retribuire la nivelul de bază – minim – și la ultima gradație – maxim –
Grupa de nave maritime
IIIIIIIVVVI
Comandant navă23-3025-3227-3429-3630-3731-38
Ofițer maritim I20-2722-2923-3024-3125-3226-33
Ofițer maritim II17-2418-2519-2620-2721-2822-29
Ofițer maritim III14-2115-2216-2317-2418-2519-26

(3) Retribuirea personalului de pe navele de pescuit oceanic în perioada de pescuit se face pe bază de tarife, diferențiate pe sortimente și produse din pește.

(4) Personalul navigant de pe navele fluviale care efectuează transporturi pe Dunăre în timpul nopții beneficiază de un spor calculat asupra retribuției tarifare la nivelul de bază al funcției în care este încadrat, după cum urmează: pînă la 45% pentru comandanți și piloți, pînă la 25% pentru ofițeri și cîrmaci și pînă la 15% pentru restul personalului, corespunzător orelor lucrate în timpul nopții, în raport de condițiile de navigație. Cotele concrete se stabilesc de Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor.

(5) Retribuția tarifară a personalului operativ din activitatea portuară se stabilește pe funcții și, la fiecare funcție, pe un nivel de bază și un număr de 6-7 gradații.

(6) Indicatorii sintetici obligatorii, în raport de îndeplinirea cărora se acordă retribuția tarifară a personalului din conducerea unităților de transporturi navale, trebuie să includă:

a) în transporturile maritime: planul de venituri brute în lei-valută sau traficul portuar și beneficiul;

b) în transporturile fluviale: tonele expediate sau traficul portuar și beneficiul;

c) la registrul naval român: planul de venituri și beneficiul;

d) la unitățile de transport naval finanțate de la buget sarcini proprii stabilite de organul central.
Art. 107. – (1) Retribuția tarifară a docherilor este stabilită pe 4 clase de calificare, fiind diferențiată în cadrul fiecărei clase, pentru munca în acord sau regie, pe trei categorii de porturi.

(2) Personalul care contribuie direct la reducerea timpului de staționare a navelor sub operațiuni de încărcare-descărcare poate fi premiat:

a) la navele maritime – la care reducerea timpului de staționare față de normele portuare este de cel puțin 8 ore – dintr-un fond constituit lunar cumulat de la începutul anului, în cadrul fondului de retribuire admisibil, în limita a 1,70 lei/tona de mărfuri operată la navele respective. De aceste premii pot beneficia docherii, conducătorii de utilaje portuare și operatorii de dană care au avut o contribuție deosebită la reducerea timpului de staționare a navelor;

b) la restul navelor, cu pînă la 1% din retribuția tarifară realizată pe timpul efectiv lucrat la nava respectivă, pentru fiecare procent de reducere a timpului de staționare.
Art. 108. – (1) În transporturile aeriene retribuția tarifară a personalului navigant și a personalului operativ de la dirijarea circulației și activitatea comercială se stabilește pe funcții, în raport cu calificarea și răspunderea pentru îndeplinirea sarcinilor. Retribuția tarifară este stabilită pe un nivel de bază și un număr de 6-7 gradații. Retribuția tarifară a personalului navigant aerian este diferențiată pe grupele de aeronave și pe condițiile de zbor, prevăzute în anexa nr. IV.

(2) Retribuția tarifară pentru unele funcții reprezentative din transporturile aeriene este următoarea:

FuncțiaClasele de retribuire la nivelul de bază – minim – și la ultima gradație – maxim –
Grupe de avioane și elicoptere
IIIIIIIVVVI
Pilot comandant cu brevet minima I20-2722-2923-3024-3225-3326-34
Navigator15-2217-2419-2621-2821-2822-29
Mecanic navigant14-2016-2217-2310-3821-27

(3) Personalul navigant, precum și alte categorii de personal care însoțesc personalul navigant aerian în timpul zborului, pe lîngă retribuția tarifară, primesc pentru timpul de zbor o indemnizație care are caracter de retribuție tarifară.

(4) Printre indicatorii sintetici în raport de îndeplinirea cărora se acordă retribuția tarifară a personalului din conducerea unităților de aviație civilă trebuie să fie:

a) în transporturile aeriene: călători km convenționali și beneficiul;

b) în aviația utilitară: plan prestații în ore zbor convenționale și beneficiul.
Art. 109. –

(1) Retribuția tarifară a personalului operativ din unitățile de poștă și telecomunicații se stabilește pe funcții și, la fiecare funcție, diferențiată pe un nivel de bază și un număr de 4-6 gradații, corespunzător retribuției tarifare pe clase de retribuție, conform celor prevăzute în anexa nr. IV.

(2) Agenții poștali din agențiile P.T.T.R. sînt retribuiți pe baza unei forme de retribuire mixtă, după cum urmează:

a) o parte fixă egală cu 30-60% din retribuția tarifară de bază prevăzută pentru funcția de factor poștal;

b) o parte variabilă, pînă la 25%, din veniturile agenției P.T.T.R. realizate de agentul poștal.

(3) Mărimea cotelor pentru partea fixă și variabilă se stabilește de Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor, cu acordul Ministerului Muncii.

(4) Printre indicatorii sintetici în raport de îndeplinirea cărora se acordă retribuția tarifară personalului din conducerea unităților de poștă și telecomunicații trebuie să fie:

a) la unitățile de radio și televiziune: realizarea planului de venituri, funcționarea echipamentelor și instalațiilor de emisie conform normelor de exploatare;

b) la unitățile de poștă și telecomunicații: planul de venituri și planul de cheltuieli;

c) la unitățile de transporturi poștale, controlul mandatelor, editarea și distribuirea timbrelor, expedierea presei: planul de activitate, exprimat valoric sau în unități convenționale și planul de cheltuieli.

(5) Retribuția personalului din unitățile de transporturi și poștă-telecomunicații este prevăzută în anexa nr. IV.

E. CIRCULAȚIA MĂRFURILOR ȘI PRESTĂRI DE SERVICII
Art. 110. – În activitatea de comerț interior, retribuirea muncii trebuie să cointereseze lucrătorii în sporirea continuă a volumului desfacerilor de mărfuri și prestărilor de servicii, satisfacerea în condiții din ce în ce mai bune a cerințelor populației, realizarea unei serviri civilizate și pline de solicitudine față de consumatori, păstrarea și gospodărirea rațională a fondului de mărfuri, modernizarea continuă a procesului de vînzare a mărfurilor, precum și sporirea eficienței economice a întregii activități comerciale.
Art. 111. – (1) Retribuția personalului operativ din unitățile de comerț interior, a cărui activitate este similară cu cea a muncitorilor, se stabilește pe funcții, pe un nivel de bază și trei trepte de retribuire și se diferențiază pe niveluri de calificare, iar cea a personalului operativ a cărui activitate este similară cu cea a personalului tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ și de deservire se stabilește pe un nivel de bază și 5 gradații și se diferențiază pe trepte de rulaj, categorii de unități sau niveluri de calificare.

(2) În funcție de condițiile specifice în care se desfășoară activitatea în unitățile comerciale, retribuția tarifară este superioară cu 1-5 clase de retribuire pentru lucrătorii operativi care desfac mărfuri ce necesită o calificare mai ridicată, încasează direct banii de la consumatori, coordonează activitatea altor unități, conduc o formație de lucrători avînd și răspundere gestionară, au o calificare profesională deosebită – specialiști -, activează în unități de categorie specială sau cu un volum superior de activitate, ori în unități cu un înalt grad de organizare care servesc turiști străini sau desfac mărfuri pe valută, așa cum se arată în anexa nr. IV. În aceeași anexă se prevede și o retribuție inferioară cu 1-2 clase de retribuire pentru unele locuri de muncă, ținînd seama de calificarea mai redusă necesară pentru îndeplinirea sarcinilor.

(3) Retribuția tarifară pentru funcțiile operative reprezentative din circulația mărfurilor este următoarea:

FuncțiaClasele de retribuire la nivelul de bază – minim – și la ultima treaptă sau gradație – maxim –
Nivelul de calificare sau treapta de rulaj
IIIIIIIVVVI
Funcții pe niveluri de calificare
Vînzător5- 89-12
Ospătar5- 89-1212-15
Funcții pe trepte de rulaj
Lucrător gestionar raion11-1613-1815-20
Șef magazin, lucrător gestionar magazin10-1513-1815-2017-2219-24
Șef unitate alimentație publică, lucrător gestionar unitate alimentație publică12-1714-1916-2118-2320-2522-27

Art. 112. – (1) În activitatea de comerț cu amănuntul și cu ridicata, în alimentația publică și în unitățile hoteliere se aplică în mod generalizat, la întregul personal operativ și la muncitori, forma de retribuire prin remiză, exprimată prin cote la 10.000, 1.000 sau 100 lei desfacere. Această formă de retribuire se aplică în mod corespunzător și în activitățile de contractări-achiziții, precum și prestări de servicii din unitățile comerciale și turism. Cotele se stabilesc ținînd seama de tipul unității și volumul de activitate planificat, diferențiat pe unități, grupe de produse sau produse, pe sezoane sau perioade mai îndelungate.

(2) La punctele comerciale și de alimentație publică mici încadrate cu 1-2 lucrători, gestionarii pot fi ajutați, în activitate, de membrii lor de familie, care vor fi retribuiți pe bază de tarife în cadrul cotelor stabilite unității respective.

(3) În unitățile de alimentație publică cu un înalt nivel de prezentare și organizare se aplică forma de retribuire pe bază de remiză adăugată la nota de plată. Cota de remiză este de 10 sau 12%, din care 2% în medie pe întreprindere se poate utiliza pentru recuperarea pierderilor la inventarul de servire. În cazuri excepționale, prin decret al Consiliului de Stat, la unele unități hoteliere cu cel mai înalt nivel de servire, cota de remiză va putea fi stabilită pînă la 15%.

(4) În unele unități de comerț și turism, îndeosebi în unitățile mici, se va putea aplica, în condițiile stabilite de lege, forma de retribuire în acord global. Prin această formă, un grup de persoane, inclusiv responsabilul unității, își asumă obligația să asigure un anumit volum de desfacere și prestări de servicii la prețurile și tarifele stabilite de stat și să verse un anumit beneficiu. În contractul de acord global se prevăd volumul și condițiile desfacerilor sau prestărilor de servicii beneficiul ce trebuie realizat, cheltuielile care se fac, precum și alte condiții sau obligații reciproce. Sumele cuvenite drept retribuție se asigură după ce s-au achitat toate obligațiile, inclusiv amortismentele, față de întreprinderea comercială sau de turism în subordinea căreia funcționează.
Art. 113. – (1) În activitățile de prestări de servicii, contractări-achiziții și altele similare, precum și în cele de desfacere cu activitate restrînsă sau cu caracter sezonier, se aplică forma de retribuire pe bază de cote procentuale, în limita unor cote maxime stabilite, pe feluri de prestări servicii sau produse, prin decret al Consiliului de Stat. În aceste cote pot fi incluse unele cheltuieli ale unității care se suportă de lucrători din veniturile realizate. Personalul retribuit în baza acestei forme, care lucrează în condițiile prevăzute pentru ceilalți lucrători din comerț, încadrați cu contracte de muncă pe durată nedeterminată, are toate drepturile și îndatoririle personalului permanent din unitățile de stat.

(2) În cazurile în care activitățile prevăzute la alin. (1) au un caracter întîmplător sau ocazional, se aplică retribuirea cu tarife, stabilite la valoare sau cantitate. Persoanele retribuite în baza acestei forme beneficiază numai de retribuția pentru munca prestată, fără a avea și celelalte drepturi de care beneficiază persoanele cu contracte de muncă. Retribuirea pe bază de tarife se va putea aplica și personalului organizațiilor socialiste care pe lîngă activitatea de bază desfășoară și o activitate comercială.

(3) În activitatea de prestări servicii se poate aplica retribuirea pe bază de vărsăminte în cote fixe sau în sume antecalculate, în care retribuția lucrătorului reprezintă diferența dintre cheltuielile pentru materiile prime, materiale, energie, amortismente, plus beneficiul unității, față de valoarea prestărilor realizate.
Art. 114. – (1) Personalul de conducere și cel de execuție tehnic, economic și de altă specialitate din unitățile comerciale cu amănuntul, cu ridicata, din alimentația publică și turism, precum și cel din activitatea comercială a unităților care au și plan de achiziții, intrări în fondul de stat și prestări servicii, se retribuie în acord direct proporțional cu gradul de îndeplinire a planului de desfacere, prestări hoteliere sau turism. La funcțiile de conducere și de execuție din unitățile comerciale și de turism, retribuția se majorează sau se diminuează cu 1% din retribuția tarifară pentru fiecare procent de depășire sau nerealizare a beneficiului planificat, în limita a 8% din retribuția tarifară corespunzătoare timpului lucrat.

(2) La unitățile de comerț interior și la unitățile de aprovizionare tehnico-materiale, printre indicatorii în raport de care se acordă retribuția tarifară pentru personalul din conducerea unităților, în mod obligatoriu sînt volumul da aprovizionare sau de desfacere planificat și beneficiul planificat.

(3) La unitățile de comerț interior și turism o parte din sporul anual al vînzărilor sau prestărilor se va realiza pe seama creșterii volumului de activitate pe un lucrător, iar creșterea retribuției medii a personalului operativ și muncitorilor va fi corelată cu volumul desfacerilor și prestărilor. Această corelație va fi prevăzută în planurile anuale ale ministerelor cu activitate comercială, indicatorul planului de muncă și retribuire pentru aceste ministere fiind fondul de retribuire la 1.000 lei desfacere și prestări.

(4) În cazul cînd din cauze independente de munca personalului se realizează retribuții sub minimul garantat, pentru personalul din ramura circulației mărfurilor retribuit pe bază de cote, cu remiză adăugată la nota de plată și în acord direct proporțional, se va putea asigura pe cel mult 2 luni un minim garantat de 75% din retribuția tarifară. Dacă în continuare nu sînt create condiții pentru asigurarea minimului garantat, conducerile unităților sînt obligate să ia măsuri pentru redistribuirea personalului în cadrul unității sau în alte unități. Diferența între sumele cuvenite în raport cu volumul de activitate și minimul garantat acordat va fi recuperată în perioadele următoare din drepturile realizate peste retribuția tarifară.
Art. 115. – (1) În comerțul exterior retribuirea muncii are drept scop cointeresarea personalului în sporirea continuă a exporturilor de mărfuri și încasărilor valutare, realizarea importurilor necesare economiei naționale, creșterea eficienței comerțului exterior, lărgirea cooperării economice și tehnico-științifice a României cu alte țări și asigurarea unei balanțe de plăți externe echilibrate.

(2) La unitățile de comerț exterior printre indicatorii în raport de care se acordă retribuția tarifară pentru personalul din conducerea unităților, în mod obligatoriu sînt volumul de export valoric pe relații și volumul de import exprimat valoric în prețuri de plan.

(3) Retribuția tarifară a personalului din aparatul întreprinderilor de comerț exterior este cea prevăzută pentru grupa III de ramuri, la gradele special, I, II și III.

(4) Retribuția tarifară în lei a personalului întreprinderilor de comerț exterior și din centralele industriale, trimis în misiune permanentă în străinătate, este cea prevăzută în nomenclatorul unităților respective, pentru funcțiile îndeplinite în străinătate.

(5) În afară de participarea la beneficii și de premiile ce se acordă în cursul anului pentru realizări deosebite, potrivit reglementărilor generale, personalul întreprinderilor de comerț exterior mai poate beneficia de premii pentru încheierea de operațiuni de export-import și prestări de servicii, care prezintă o eficiență valutar-financiară ridicată pentru economia națională, conform art. 62.
Art. 116. – (1) Modul de încadrare a lucrătorilor operativi, condițiile de aplicare a retribuțiilor tarifare superioare sau inferioare, precum și atribuțiile ce revin lucrătorilor comerciali și clasele de retribuire în care aceștia se încadrează, unitățile și locurile de muncă la care personalul operativ și muncitorii din activitatea de comerț interior și turism se retribuie în regie, treptele de rulaj, categoriile de unități, precum și utilizarea funcției de șef depozit – lucrător gestionar și la alte unități economice decît cele din circulația mărfurilor, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

(2) Retribuția personalului din circulația mărfurilor este prevăzută în anexa nr. IV.

F. CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ, INGINERIA TEHNOLOGICĂ ȘI PROIECTAREA
Art. 117. – (1) Sistemul de retribuire din unitățile de cercetare, inginerie tehnologică și proiectare asigură legarea nemijlocită a retribuției de efectele economico-sociale obținute ca urmare a aplicării în producție a rezultatelor cercetării și proiectării și cointeresarea materială a personalului pentru efectuarea de cercetări care contribuie la promovarea continuă a progresului tehnico-științific, la scurtarea ciclului cercetare-proiectare-producție, la introducerea tehnologiilor noi, moderne, la cunoașterea și folosirea legilor naturii și ale societății, în vederea înfăptuirii programului de dezvoltare economică și socială a țării.

(2) În aceste activități, sistemul de retribuire asigură, totodată, cointeresarea personalului în aplicarea celor mai eficiente soluții economice și funcționale, care conduc la obținerea de produse de calitate superioară, reducerea costului investițiilor și a ponderii construcțiilor în valoarea acestora, la extinderea tipizării construcțiilor, la proiectarea de mașini și utilaje moderne, mărirea gradului de mecanizare și automatizare a proceselor de producție, precum și la realizarea și predarea proiectelor la termenele stabilite.

(3) În activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global, potrivit căreia un colectiv de cercetători sau proiectanți își asumă răspunderea de a efectua și finaliza o cercetare sau un proiect, într-un anumit termen, pentru care primește o sumă globală, stabilită în contract, în condițiile prevăzute de lege. Această formă de retribuire se va aplica îndeosebi pentru crearea și introducerea în producție a unor tehnologii sau produse noi, perfecționarea și modernizarea celor existente, proiectarea obiectivelor de investiții și va cuprinde întreg ciclul cercetare-proiectare și aplicarea în producție a rezultatelor obținute pînă la atingerea parametrilor stabiliți. În contract se prevăd termenele, parametrii sau indicatorii tehnico-economici care trebuie obținuți, condițiile de calitate, sumele totale pentru retribuire și alte condiții. Sumele pe lucrări pentru retribuirea personalului din cercetare, inginerie tehnologică și proiectare se vor stabili, pe bază de norme de muncă pe unități fizice, pe categorii de lucrări. Personalul care lucrează în acord global primește, pe parcursul executării lucrărilor, avansuri lunare reprezentînd 80% din retribuția tarifară. Avansurile cumulate nu pot fi mai mari de 80% din suma stabilită pe lucrare. La predarea obiectivelor de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, suma totală stabilită pe lucrare se repartizează membrilor colectivului în funcție de contribuția acestora. Din suma cuvenită fiecăruia se reține o parte de 10%, care se restituie după aplicarea în producție sau intrarea în funcțiune a obiectivului respectiv și realizarea indicatorilor tehnico-economici prevăzuți în proiecte sau în documentația tehnică, iar cealaltă parte, de 90%, se plătește după ce în prealabil s-au scăzut avansurile primite, dacă au fost îndeplinite condițiile prevăzute în contract.

(4) În locul reținerilor pe proiect sau obiectiv de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, ce se fac pînă la atingerea parametrilor, se poate reține o sumă fixă pentru constituirea unei garanții reprezentînd pînă la o retribuție tarifară lunară, dar nu mai puțin de 20% din aceasta.

(5) Personalul din conducerea unităților de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare – director, directori adjuncți, secretar științific – este obligat, potrivit reglementărilor în vigoare, să desfășoare efectiv activitate de cercetare sau de proiectare, în proporție de cel puțin: 50% directorul, 60% directorul general adjunct și secretarul științific de la institutele centrale, 75% directorii adjuncți și secretarul științific de la celelalte unități de cercetare științifică și de proiectare. Pentru această activitate poate fi retribuit în acord global. În acest caz va primi partea din retribuție corespunzătoare timpului destinat activității de conducere, indemnizația de conducere, precum și sumele cuvenite în acord global care se aprobă de organul ierarhic superior.
Art. 118. – Personalul din cercetare, inginerie tehnologică și proiectare poate beneficia de o recompensă de pînă la 2% din avantajele economice postcalculate, realizate de unitățile beneficiare în urma aplicării în practică a rezultatelor cercetării și proiectării. Aceste avantaje se calculează, o singură dată, în primul an de la atingerea parametrilor prevăzuți, în raport cu economiile la fondurile de investiții, la costurile de producție, precum și cu economiile rezultate prin înlocuirea importurilor de produse sau licențe. Modul de stabilire a avantajelor economice, a recompensei ce se poate acorda personalului din cercetare, inginerie tehnologică și proiectare, în limita prevăzută, precum și condițiile în care se repartizează personalului, se aprobă prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 119. – Personalul din activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare beneficiază de participarea la beneficiile unității în care își desfășoară activitatea, în condițiile prevăzute pentru celelalte unități economice.

1. Cercetarea științifică și ingineria tehnologică
Art. 120. – (1) Retribuția tarifară a personalului atestat, de cercetare științifică și de inginerie tehnologică, se diferențiază pe 4 grade profesionale și – corespunzător încadrării unităților în care își desfășoară activitatea – pe 3 niveluri de retribuire.

(2) Retribuția tarifară a funcțiilor și gradelor profesionale de cercetare științifică și inginerie tehnologică este următoarea:

Funcția și gradul profesionalNumăr gradațiiClasele de retribuire le nivelul de bază – minim – și la ultima gradație – maxim –
Nivel de retribuire
IIIIII
Cercetător științific principal, inginer tehnolog principal
– gradul I633-3932-3831-37
– gradul II630-3629-3328-34
– gradul III725-3324-3223-31
Cercetător științific, inginer tehnolog723-3022-2921-28

(3) Încadrarea unităților de cercetare și de inginerie tehnologică pe cele 3 niveluri de retribuire se aprobă prin decret al Consiliului de Stat la propunerea ministerelor, celorlalte organe centrale sau consiliilor populare județene și al municipiului București, cu acordul Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, pe baza următoarelor criterii:

a) importanța lucrărilor de cercetare știintifică și inginerie tehnologică pentru promovarea progresului tehnic, economic și social, contribuția efectivă adusă la dezvoltarea economiei și culturii;

b) eficiența economică a fiecărei unități, caracterizată prin volumul și complexitatea lucrărilor desfășurate pe bază de contracte, organizarea activității de microproducție, efectuarea de lucrări care să conducă la realizarea de produse noi de calitate superioară, pentru satisfacerea nevoilor interne și pentru export, introducerea tehnologiilor proprii care reduc importul de licențe și instalații, precum și alte lucrări care să se concretizeze în obținerea unor importante beneficii în economie;

c) mărimea unității, caracterizată prin număr de secții, de ateliere de producție, stații pilot, filiale, precum și prin numărul personalului și alte criterii specifice.
Art. 121. – (1) Încadrarea și promovarea personalului de cercetare științifică și inginerie tehnologică se fac pe grade profesionale, funcții și, în cadrul acestora, pe gradații, în raport cu rezultatele obținute, contribuția personală adusă la realizarea și depășirea planului unității, valoarea lucrărilor efectuate și eficiența lor economică, disciplina în muncă și respectarea condițiilor de vechime prevăzute de lege.

(2) Încadrarea și promovarea personalului de cercetare științifică și inginerie tehnologică pe grade profesionale și funcții se fac pe bază de concurs, în condițiile prevăzute de Statutul pentru organizarea activității și promovarea personalului de cercetare.

(3) Promovarea personalului de cercetare și inginerie tehnologică pe gradații se face cu respectarea prevederilor art. 33 din prezenta lege.

(4) În cadrul gradelor profesionale de cercetător științific principal I și II și inginer tehnolog principal I și II, personalul de cercetare și de inginerie tehnologică poate fi promovat pe 6 gradații, iar în cele de cercetător științific principal III, cercetător științific, inginer tehnolog principal III și inginer tehnolog, pe 7 gradații, potrivit anexei nr. IV.

(5) Personalului atestat de cercetare științifică și inginerie tehnologică încadrat la ultima gradație, cu o vechime de cel puțin 30 de ani în specialitate, care are merite deosebite în activitatea de cercetare științifică și inginerie tehnologică, concretizate în lucrări cu o înaltă eficiență economică sau socială, i se poate conferi, în condițiile stabilite de lege, gradația de merit care dă dreptul la o retribuție tarifară lunară majorată cu 1-2 clase de retribuire.

(6) Personalului de conducere din activitatea de cercetare științifică și inginerie tehnologică i se acordă, pe lîngă, retribuția tarifară corespunzătoare gradului profesional obținut, o indemnizație diferențiată pe nivelurile prevăzute la art. 120 alin. (1), în raport cu funcția de conducere pe care o deține. Personalul de conducere al institutelor centrale de cercetare are următoarele indemnizații:

lei/lună –
Funcția de conducereIndemnizația de conducere
Nivel de retribuire
IIIIII
Director general de institut central1225-24901020-2020820-1515
Director general adjunct de institut central, secretar științific1020-1815715-1415615-1110

Personalul de conducere al institutelor de cercetare și inginerie tehnologică are următoarele indemnizații:

– lei/lună –
Funcția de conducereMărimea unității
MareMijlocieMică
Director institut1020-1815715-1415615-1110
Director adjunct științific-tehnic-institut615-1225510- 920410- 715
Secretar științific615-1225510- 920
Director centru410- 715
Șef de secție410- 715310- 615260- 510
Șef laborator, sector, atelier260- 410205- 360205- 330

Indemnizațiile prevăzute în tabelul de mai sus se acordă în condițiile stabilite la art. 30 alin. (2).

(7) Profesorii, conferențiarii și lectorii – șefii de lucrări titulari din învățămîntul superior, numiți în funcții de conducere în unitățile de cercetare și inginerie tehnologică, primesc retribuția tarifară a funcției didactice de bază și indemnizația corespunzătoare funcției de conducere pe care o ocupă în unitatea de cercetare și inginerie tehnologică.

(8) Șefii programelor de cercetare și de introducere a tehnologiilor care prezintă importanță economică deosebită pot fi echivalați cu șefii secțiilor de cercetare și de inginerie tehnologică, cu aprobarea Consiliului de Miniștri. Pentru activitatea desfășurată pe durata realizării programelor, pe lîngă retribuția tarifară a funcției de bază, aceștia primesc o indemnizație corespunzătoare șefului de secție, în raport cu importanța și complexitatea programelor.

(9) Acordarea indemnizației prevăzute la alin. (6), (7) și (8) exclude primirea altor indemnizații de conducere.
Art. 122. – Odată cu aprobarea încadrării unităților de cercetare și inginerie tehnologică pe cele trei niveluri de retribuire se stabilesc și gradul unității, precum și grupa de ramuri după care se face retribuirea personalului de cercetare și inginerie tehnologică cu studii superioare neatestat și a personalului, din activitatea de cercetare științifică și de inginerie tehnologică fără studii superioare.
Art. 123. – (1) Pentru lucrările la care, datorită specificului, nu se poate aplica forma de retribuire în acord global, acordarea retribuției tarifare personalului de execuție cu studii superioare atestat și neatestat, precum și personalului de conducere din cercetarea științifică și ingineria tehnologică, se face în raport cu îndeplinirea calitativă și cantitativă a sarcinilor de plan, care se exprimă prin respectarea termenelor finale și intermediare ale fazelor de cercetare științifică și de inginerie tehnologică, atingerea parametrilor prevăzuți, respectarea condițiilor din contractele încheiate și aplicarea în practică a rezultatelor obținute.

(2) Din retribuția tarifară a personalului atestat și neatestat din unitățile de cercetare științifică și inginerie tehnologică, care nu lucrează în acord global, se efectuează rețineri lunare de 5-20% pe toată durata de execuție a obiectivelor de cercetare științifică și inginerie tehnologică. Jumătate din sumele astfel reținute se restituie la încheierea fazelor de cercetare la termenele stabilite, iar cealaltă jumătate se restituie după aplicarea în practică a rezultatelor obiectivelor cercetării și ingineriei tehnologice terminate și atingerea parametrilor prevăzuți sau după valorificarea în forme specifice a celorlalte cercetări științifice la care nu se pot stabili astfel de parametri.

(3) Pentru personalul din activitatea de cercetare științifică și inginerie tehnologică, încadrat pe funcții de conducere, acordarea retribuției tarifare și a indemnizației de conducere se face ținîndu-se seama de realizarea sarcinilor stabilite pe ansamblul unității sau al compartimentului pe care îl conduce, precum și de realizarea sarcinilor ce îi revin în calitate de executant direct la temele sau proiectele la care participă, potrivit prevederilor din Statutul pentru organizarea activității și promovarea personalului de cercetare.
Art. 124. – Finanțarea tuturor cheltuielilor pentru retribuirea muncii personalului din unitățile de cercetare și inginerie tehnologică se face din încasările realizate de aceste unități, ca urmare a contractelor încheiate în conformitate cu prevederile legale.
Art. 125. – Personalului de proiectare din unitățile de cercetare și inginerie tehnologică, care nu desfășoară activitate de inginerie tehnologică, i se aplică reglementările din prezenta lege, stabilite pentru personalul din celelalte unități de proiectare.

2. Proiectarea*)

*) Proiectare de construcții și alte forme de proiectare, diferite de cele de la pct. 1.
Art. 126. – (1) Încadrarea și promovarea personalului din activitatea de proiectare se fac pe funcții și grade profesionale, iar în cadrul lor, pe gradații. Promovarea personalului de proiectare în funcții se face prin examen sau concurs – cu respectarea prevederilor Legii nr. 12/1971, iar promovarea în gradații se face în condițiile art. 33 din prezenta lege.

(2) Institutele de proiectare sînt grupate pe patru grade, în funcție de mărimea lor și de complexitatea activității. Încadrarea fiecărui institut într-unul din cele patru grade se face prin decret al Consiliului de Stat.

(3) Retribuția tarifară a principalelor funcții de execuție este următoarea:

FuncțiaNumăr gradațiiClasele de retribuire la nivelul de bază – minim – și la ultima gradație – maxim – funcții de execuție
Inginer-arhitect-proiectant principal
– Gradul I631-37
– Gradul II629-34
– Gradul III724-32
Inginer-arhitect-proiectant722-29

Retribuția tarifară a inginerului-arhitectului-proiectant și a celui principal este aceeași pentru toate gradele institutelor de proiectare, cu excepția retribuției inginerului-arhitectului-proiectant principal I, care la institutele de gradele III și IV este cu cîte o clasă mai mică față de cea de la institutele de gradele I și II.

(4) Retribuția tarifară a funcțiilor de chimiști, fizicieni, geologi, matematicieni, economiști etc., utilizate în secțiile sau atelierele de proiectare, din institute și centre, este cea aprobată pentru funcțiile corespunzătoare din unitățile din grupa III de ramuri.

(5) Personalului de conducere din activitatea de proiectare i se acordă, pe lîngă retribuția tarifară corespunzătoare gradului profesional obținut, o indemnizație diferențiată după gradul de organizare a unităților ținînd seama de funcția pe care o deține.

(6) Indemnizațiile de conducere ale funcțiilor de conducere din institutele și centrele de proiectare sînt următoarele:

– lei/lună –
FuncțiaIndemnizația de conducere
Gradul unității
IIIIIIIV
Director institut1020-1815715-1416410-1110410-715
Director adjunct tehnic institut615-1228510- 920410- 715
Director centru410-715
Șef de secție410- 715310- 615260- 510260-510
Șef de atelier260- 410205- 360205- 330205-330

Art. 127. – Acordarea retribuției tarifare personalului de proiectare de execuție și personalului de conducere din proiectare se face în raport cu îndeplinirea calitativă și cantitativă a sarcinilor de plan, care se exprimă prin predarea la termen a proiectelor și calitatea acestora, realizarea indicatorilor tehnico-economici prevăzuți în proiectul lucrării, reducerea importurilor pentru investiție și producție prin promovarea concepției proprii și folosirea mașinilor, utilajelor și materiilor prime indigene, reducerea consumurilor specifice la principalele materiale.
Art. 128. – Pentru personalul care nu lucrează în acord, indicatorul în funcție de care se calculează mărimea adaosului la retribuția tarifară, conform prevederilor art. 44, este volumul total al activității de proiectare.
Art. 129. – (1) Pentru retribuirea personalului de proiectare – de execuție și de conducere – din secțiile, atelierele și colectivele de proiectare, organizate în subordinea centralelor industriale, altor unități asimilate acestora, întreprinderilor sau altor unități economice, potrivit normelor de structură aprobate pentru unitățile de cercetare și proiectare, se aplică prevederile art. 117, 126-128.

(2) Pentru personalul din secțiile, atelierele și colectivele de proiectare organizate pe baza normelor unitare de structură stabilite pentru unități economice, retribuirea se face în aceleași condiții ca și pentru personalul din unitatea în care funcționează.

3. Prevederi comune
Art. 130. – (1) Retribuția tarifară a personalului din aparatul funcțional este cea aprobată pentru funcțiile corespunzătoare din unitățile din grupa V de ramuri. La unitățile de cercetare și de inginerie tehnologică, precum și la unitățile de proiectare, la care sînt organizate secții și ateliere de producție, retribuția personalului acestor subunități este cea prevăzută pentru grupa de ramuri corespunzătoare.

(2) Retribuirea personalului de cercetare, inginerie tehnologică și proiectare care nu lucrează în acord global, pe perioada cît acordă asistență tehnică în unități, în baza contractelor încheiate în acest scop cu beneficiarii, se face cu retribuția medie realizată în ultimele 12 luni premergătoare acestei perioade, dar nu mai puțin de retribuție tarifară de încadrare și sporul de vechime.
Art. 131. – Prevederile art. 39-49 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător și activității de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare. În condițiile stabilite prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 132. – (1) Sursele de constituire a fondurilor pentru premierea în cursul anului și pentru participarea la beneficii la sfîrșitul anului a personalului din unitățile de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare, precum și modalitățile de acordare a acestora, sînt cele prevăzute la art. 50-65, pentru unitățile economice.

(2) Veniturile realizate de către personalul din activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare din participarea la beneficiile unității și din recompensele primite în raport cu avantajele economice realizate ca urmare a aplicării în producție a rezultatelor obținute nu sînt plafonate.

Art. 133. – Retribuția personalului din unitățile de cercetare și inginerie tehnologică și din cele de proiectare este prevăzută în anexa nr. IV.

G. UNITĂȚILE DE OPERAȚIUNI BANCARE ȘI DE ASIGURĂRI
Art. 134. – Retribuirea muncii personalului din unitățile de operațiuni bancare și de asigurări trebuie să cointereseze acest personal la realizarea în bune condiții a sarcinilor legate de finanțarea și creditarea producției și investițiilor, de perfecționarea controlului prin leu a eficienței activității economice, de asigurarea unei circulații bănești normale, precum și de atragerea disponibilităților bănești ale populației.
Art. 135. – (1) Retribuția tarifară a personalului încadrat în funcții de execuție și de conducere în unitățile de operațiuni bancare și de asigurări se diferențiază pe categorii de unități, fiind corelată cu retribuția din următoarele grupe de ramuri:

a) sucursalele băncilor: grupa IV de ramuri;

b) sucursalele ADAS și C.E.C.: grupa V de ramuri;

c) sucursalele LOTO-PRONOSPORT: grupa VI de ramuri.

(2) Retribuția tarifară a principalelor funcții de conducere și de execuție din unitățile de operațiuni bancare și de asigurări este următoarea:

FuncțiaClasele de retribuire la nivelul de bază
– minim –
fi la ultima gradație
– maxim –
Director la sucursalele județene ale băncilor, gradul I*)34
Director la sucursalele județene ADAS și C.E.C., gradul I*)32
Șef serviciu specialitate. revizor șef la sucursalele județene ale băncilor, gradul I27-33
Șef serviciu specialitate la sucursalele județene ADAS și C.E.C., gradul I25-31
Inspector principal la sucursalele județene ale băncilor
– inginer24-32
– economist23-31
Inspector la sucursalele băncilor
– inginer22-29
– economist21-28

*) Retribuția tarifară fixă la care se adaugă indemnizația de conducere.
Art. 136. -La unitățile de operațiuni bancare și de asigurări, inclusiv administrațiile centrale ale acestora, premiile anuale se acordă dintr-un fond ce se constituie prin aplicarea unei cote de 2% asupra fondului de retribuire realizat anual și se eliberează în limita sumelor prevăzute în acest scop în planul de venituri și cheltuieli. Fondul de premiere anuală se repartizează integral personalului, în condițiile prevăzute la art. 54 lit. a) și 55, corespunzător timpului pentru care a fost retribuit de unitate.
Art. 137. -Casa de Economii și Consemnațiuni va putea acorda premii persoanelor încadrate în alte unități, care au obținut cele mai bune rezultate în acțiunea de atragerea disponibilităților bănești ale populației, în limita unui fond anual prevăzut în planul de cheltuieli aprobat.
Art. 138. -Retribuția personalului din unitățile de operațiuni bancare și de asigurări este prevăzută în anexa nr. IV.

II. Activități social-culturale

A. ÎNVĂȚĂMÎNT
Art. 139. -Sistemul de retribuire a personalului din unitățile de învățămînt trebuie să contribuie la cointeresarea materială a acestuia pentru îmbunătățirea continuă a activității de instruire și educare a tinerelor generații, de însușire de către acestea a culturii generale, a cunoștințelor de specialitate și a deprinderilor practice necesare exercitării, la absolvire, a unor activități utile societății, în vederea integrării active în viața socială, precum și de formare a concepției științifice despre natură și societate, de cultivare a dragostei față de patrie și popor, față de idealurile de pace, înțelegere între popoare și progres social.
Art. 140. -(1) Retribuția tarifară a personalului didactic se diferențiază, la fiecare funcție și grad didactic, în raport cu calitatea activității instructiv-educative și științifice și cu vechimea în învățămînt, printr-un număr de 6-7 gradații. Ultima gradație – a 6-a sau a 7-a, după caz – se acordă cu respectarea prevederilor art. 33 alin. (3) din prezenta lege. La cadrele didactice retribuția tarifară astfel stabilită cuprinde și sporul pentru vechime. Pentru cadrele didactice definitivate, care își desfășoară activitatea în localități rurale cu condiții deosebite, vechimea pentru acordarea unei gradații se poate reduce de la 5 la 3 ani. Pentru cadrele didactice cu rezultate deosebite în activitate, de la toate formele de învățămînt, vechimea pentru acordarea gradațiilor se poate reduce la 4 ani.

(2) Retribuția tarifară a cadrelor didactice din învățămîntul superior se diferențiază și în raport cu complexitatea și importanța disciplinei pentru dezvoltarea economico-socială a țării, pe trei niveluri – A, B și C.

(3) În învățămîntul superior, la nivelul A se cuprind disciplinele fundamentale: matematica, fizica, chimia, științele biologice, științele geologice, limba și literatura română, disciplinele tehnice de specialitate pentru învățămîntul tehnic, agricol și medico-farmaceutic; disciplinele de științe sociale, științele economice, juridice, pedagogia, istoria, geografia, limbile străine, la facultățile sau secțiile de profil. La nivelul B se cuprind disciplinele de științe sociale, științele economice, juridice, pedagogia, istoria, geografia, limbile străine, la alte facultăți sau secții decît cele de profil, iar la nivelul C, disciplinele din învățămîntul de educație fizică și sport, din învățămîntul de arte plastice, de teatru-cinematografie și de muzică, disciplinele din învățămîntul pedagogic cu durata de 3 ani, precum și desenul tehnic din învățămîntul economic și artistic. Încadrarea pe niveluri a disciplinelor ce nu sînt prevăzute la acest alineat se aprobă prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Ministerului Educației și Învățămîntului.

(4) Cadrele didactice care îndeplinesc funcții de director și director adjunct de unitate școlară și de șef catedră în învățămîntul superior, precum și profesorii care desfășoară activitate de diriginte de clasă, învățătorii și institutorii care predau în același timp la 2-4 clase în învățămîntul primar, primesc, pe lîngă retribuția tarifară a funcției didactice, indemnizații lunare, care fac parte din retribuția tarifară.

(5) Pentru îndeplinirea funcțiilor de rector, prorector, decan, prodecan și director educativ de cămine studențești, precum și pentru îndeplinirea altor funcții sau activități didactice, retribuirea se face cu indemnizații lunare care nu fac parte din retribuția tarifară.
Art. 141. -(1) Retribuția tarifară a principalelor funcții didactice este următoarea:

a) în învățămîntul preșcolar, primar, gimnazial, liceal,profesional și de maiștri:

– lei/lună –
FuncțiaClasele de retribuire corespunzătoare retribuției tarifare după vechimea în învățămîntIndemnizațiile lunare de conducere pentru unitățile de categoria I
3-5 ani5-10 ani10-15 ani15-20 ani20-23 ani23-26 ani26-29 anipeste 29 ani
12345678910
DirectorRetribuția tarifară corespunzătoare funcției didactice, gradului și vechimii în învățămînt, la care se adaugă indemnizația de conducere
– grupuri școlare820
– licee cu peste 2000 elevi675
– școli cu clasele I-IV310
Director adjunctIdem
– grupuri școlare675
– licee cu peste 2000 elevi570
Profesor cu studii superioare universitare*)
– gradul didactic I24262729303132
– gradul didactic II21232126272829
– definitiv1819212224252627
Profesor cu studii superioare de subingineri
– gradul didactic I21232126272829
– gradul didactic II18202123242526
– definitiv1516181921222324
Profesor cu institut pedagogic de 3 ani
– gradul didactic I20222325262728
– gradul didactic II17192022232425
– definitiv1415171820212223
Învățător cu liceul pedagogic
– gradul didactic I17181921232627
– gradul didactic II14151618202324
– definitiv1112131416182122
*) Se aplică la licee, școli de maiștri și profesorilor ingineri de la școlile profesionale. Retribuția tarifară a profesorilor de la disciplinele de profil și de la cele care asigură pregătirea în meserie la licee și școli de maiștri este mai mare cu o clasă, iar cea a profesorilor din învățămîntul primar, gimnazial și profesional, mai mică cu o clasă.

b) în învățămîntul superior:

FuncțiaClasele de retribuire corespunzătoare retribuției tarifare după vechimea în învățămîntIndemnizații de conducere – lei lunar –
categoria instituției
3-5 ani5-10 ani10-15 ani15-20 ani20-25 ani25-28 anipeste 28 aniIIIIIIIV
123456789101112
RectorRetribuția tarifară corespunzătoare funcției didactice și vechimii în învățămînt la care se adaugă indemnizația de conducere2290-26901895-22901615-18951330-1615
Prorector1895-21951615-18951330-16151020-1330
Decan1260-14151100-1260970-1100
Prodecan970 -1100870- 970
Șef catedră330-665
Profesor universitar343536373839
Conferențiar universitar313233343536
Lector universitar25262729303233
Asistent universitar23242526272930

(2) Indemnizațiile de conducere prevăzute în tabelul de mai sus se acordă în condițiile stabilite la art. 30 alin. (2).

(3) Retribuția tarifară prevăzută la alin. (1) lit. b) se acordă cadrelor didactice care predau în învățămîntul superior discipline încadrate la nivelul A. Profesorii și conferențiarii universitari au o retribuție tarifară mai mică, față de cea prevăzută la alin. (1) lit. b), cu o jumătate de clasă de retribuire, dacă predau discipline cuprinse la nivelul B, și cu o clasă de retribuire, dacă predau discipline cuprinse la nivelul C.

(4) Lectorii – șefii de lucrări – și asistenții universitari, inclusiv cei stagiari, au o retribuție tarifară mai mică, față de cea prevăzută la alin. (1) lit. b), cu o clasă de retribuire, dacă predau discipline cuprinde la nivelul B, și cu 2 clase de retribuire, dacă predau discipline cuprinse la nivelul C.
Art. 142. -(1) Retribuția tarifară prevăzută în lege pentru cadrele didactice și personalul auxiliar de învățămînt din învățămîntul preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional și de maiștri este mai mare cu 2 clase de retribuire pentru aceste categorii de personal care lucrează în casele de copii și în școlile speciale pentru copii cu deficiențe, cu excepția profesorilor de la liceele organizate pentru copii cu deficiențe, la care retribuția tarifară este mai mare cu o clasă de retribuire.

(2) Persoanele numite în învățămînt, cu o vechime recunoscută în învățămînt de cel puțin 3 ani, precum și cadrele didactice suplinitoare, sînt retribuite, potrivit funcției didactice îndeplinite, studiilor și vechimii recunoscute în învățămînt, cu retribuția tarifară stabilită pentru personalul didactic definitiv, avînd obligația să obțină definitivarea în termenul prevăzut în Statutul personalului didactic.
Art. 143. -Cadrelor didactice definitive sau titularizate în învățămînt, încadrate la ultima gradație, care au obținut rezultate deosebite în activitatea de învățămînt și au o vechime de cel puțin 30 de ani în învățămînt, li se poate acorda, în condițiile stabilite de lege, o gradație de merit. Cadrele didactice cărora li se acordă gradația de merit vor primi o retribuție tarifară majorată cu 1-2 clase de retribuire, față de cea prevăzută la ultima gradație.
Art. 144. -Personalul din unitățile de învățămînt beneficiază de premii anuale dintr-un fond ce se constituie prin aplicarea unei cote de 2% asupra fondului de retribuire realizat anual. Fondul de premiere se repartizează în raport cu contribuția fiecărei persoane la bunul mers al activității unității din care face parte.
Art. 145. -Pentru cele mai bune rezultate obținute în cadrul concursurilor de material didactic și pentru stimularea manifestărilor didactice și educative, personalul didactic poate fi premiat din fondurile speciale destinate acestui scop, conform reglementărilor în vigoare.
Art. 146. -(1) Cadrele didactice, personalul de cercetare științifică, personalul auxiliar de specialitate, muncitorii, precum și alte categorii de personal din învățămîntul superior, care au participat în afara obligațiilor de serviciu la lucrările de cercetare, proiectare, expertize, analize de laborator și alte lucrări de acest fel, executate pe bază de contracte de colaborare, pot beneficia de premii, în limita unei cote de 10-15% din sumele încasate, dacă lucrările respective au fost predate la termen și de calitate corespunzătoare. Premiile individuale nu pot depăși 25% din retribuția tarifară realizată în perioada pentru care se face premierea.

(2) Cadrele didactice și personalul de specialitate de la catedrele din învățămîntul superior pot fi retribuite în acord global, în condițiile prevăzute la art. 12 și 117, pentru activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică, proiectare, precum și pentru activitatea de producție desfășurată în cadrul integrării.

(3) Maiștrii-instructori pot fi premiați la sfîrșitul anului dintr-un fond constituit din veniturile nete încasate din valorificarea producției realizate în atelierele-școală, în limita unei cote stabilite prin planul național unic de dezvoltare economico-socială. Premiul individual din acest fond împreună cu premiul anual nu poate depăși, pe un an calendaristic, trei retribuții tarifare lunare.
Art. 147. -Cadrele didactice și specialiștii din producție sau din alte domenii de activitate pot fi retribuiți prin plata cu ora, conform reglementării în vigoare, pentru activitatea didactică de predare, seminarii, lucrări practice, desfășurată în afara obligațiilor de muncă de la funcția de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipsesc temporar, precum și pentru îndeplinirea unor activități didactice pentru care nu se justifică înființarea unor posturi. Totalul sumelor încasate pentru îndeplinirea de activități didactice plătite cu ora nu poate depăși în medie pe an școlar (universitar) 25% din retribuția funcției didactice îndeplinite.
Art. 148. -Retribuția personalului din unitățile de învățămînt de toate gradele și din unitățile aparținînd învățămîntului este prevăzută în anexa nr. V.

B. OCROTIREA SĂNĂTĂȚII
Art. 149. -Aplicarea sistemului de retribuire în unitățile sanitare trebuie să stimuleze sporirea continuă a eficienței activității personalului din acest sector, îndreptată spre ridicarea nivelului de îngrijire a sănătății populației, prin intensificarea și ridicarea nivelului calitativ al acțiunilor profilactice și curative, printr-o înaltă ținută profesională și etică, solicitudine și grijă față de om, prin continua îmbunătățire a pregătirii de specialitate, prin perfecționarea din toate punctele de vedere a ocrotirii sănătății publice în țara noastră.
Art. 150. -(1) Retribuția tarifară a personalului sanitar se stabilește pe funcții și grade profesionale, diferențiată în raport de nivelul de pregătire și condițiile specifice de muncă. Pentru personalul sanitar cu pregătire superioară, precum și pentru personalui mediu sanitar, retribuția tarifară se stabilește pe un nivel de bază și 6-7 gradații, iar pentru personalul auxiliar sanitar, pe un nivel de bază și 4 gradații.

(2) Retribuția tarifară a medicilor se diferențiază și în raport cu complexitatea și dificultatea specialității și locului de muncă pe două niveluri de retribuire, I și II. La nivelul I se încadrează:

a) medicii primari și principali care efectuează intervenții chirurgicale cu un înalt grad de complexitate și dificultate, în cadrul unor unități, secții sau compartimente special constituite și dotate, în specialitățile: neurochirurgie, chirurgie cardiacă, chirurgie toraco-pulmonară, urologie, oftalmologie și oto-rino-laringologie, medicii primari și principali care lucrează în unități și secții clinice universitare, institute și centre medicale și de cercetare științifică medicală, precum și cei care își desfășoară activitatea în specialitățile anestezie și terapie intensivă, radiologie și radioterapie;

b) medicii de medicină generală încadrați în dispensarele medicale comunale, care prezintă probleme complexe în ocrotirea sănătății populației respective, stabilite de Consiliul de conducere al Ministerului Sănătății. La nivelul II se încadrează medicii care lucrează în celelalte specialități și locuri de muncă.

(3) Retribuția tarifară a personalului mediu și auxiliar sanitar se diferențiază și în raport cu dificultatea și complexitatea locului de muncă, pe două tipuri de funcții și grade profesionale, I și II.

(4) Cadrele sanitare care îndeplinesc funcții de conducere primesc pe lîngă retribuția tarifară corespunzătoare funcției sau gradului profesional, indemnizații de conducere lunare, diferențiate în raport cu mărimea unității – secției – pe care o conduc. Aceste indemnizații fac parte din retribuția tarifară.
Art. 151. -(1) Retribuția tarifară a principalelor funcții de specialitate sanitară, cu pregătire superioară și medie, este următoarea:

– lei/lună –
FuncțiaNumăr gradațiiClasele de retribuire la nivelul de bazăIndemnizații lunare de conducere
– minim –
și la ultima gradație
– maxim –
Nivelul de retribuireMinimMaxim
III
123456
Personal sanitar cu pregătire supe rioară
──────────────────────────────────────────
Medic directorRetribuția tarifară corespunzătoare funcției și gradului profesional7151535
Medic șef secțieIdem230560
Medic primar gradul I6
– de specialitate32-3830-36
– de medicină generală30-3629-35
Medic primar gradul II6
– de specialitate30-3628-34
– de medicină generală28-3429-33
Medic primar gradul III7
– de specialitate28-3526-33
– de medicină generală26-3325-32
Medic principal7
– de specialitate25-3323-31
– de medicină generală23-3122-30
Medic722-2921-28
Farmacist principal721-29
Farmacist719-26
Personal mediu sanitar
───────────────────────
Soră medicală principală (cu liceu sanitar)7
– I*)16-24
– II15-23
Soră medicală (cu liceu sanitar)7
– I*)11-18
– II14-17
Soră medicală – moașă – principală (cu școală sanitară)7
– I*)10-17
– II9-16
Soră medicală – moașă – (cu școală sanitară)7
– I*)8-15
– II7-14
*) Se utilizează în unități, secții sau compartimente de chirurgie cardiacă, neurochirurgie, anestezie-terapie intensivă, psihiatrie și neuropsihiatrie infantilă, radiologie și radioterapie, anatomie patologică, medicină legală, pediatrie, obstetrică-ginecologie, bolnavi cronici, de traumatologie-ortopedie și arși, precum și de igienă și sănătate publică.

(2) Retribuția tarifară prevăzută în tabelul de mai sus pentru personalul sanitar este mai mare cu:

a) 2 clase pentru personalul sanitar, exclusiv tehnicienii sanitari, dentiștii și medicii stomatologi, care lucrează în dispensarele medicale din mediul rural; personalul sanitar care lucrează în unitățile și secțiile de urgență medico-chirurgicală și stațiile de salvare; personalul mediu sanitar care lucrează în 3 ture în unitățile sanitare cu paturi;

b) cu o clasă pentru: personalul sanitar superior care lucrează în spitale, sanatorii, dispensare policlinici și alte unități sanitare, din mediul rural; personalul sanitar încadrat pe caravanele de radiografie medicală, de stomatologie și de laborator, precum și pentru medicii din rețeaua de igienă și sănătate publică și expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.

(3) În toate cazurile în care personalul sanitar beneficiază de o retribuție tarifară mai mare, prin încadrarea în nivelul I și în locurile de muncă prevăzute la alin. (2), retribuția tarifară a acestui personal nu poate depăși cu mai mult de 3 clase de retribuire pe cea prevăzută la nivelul II.

(4) Numărul posturilor de medici primari gradul I poate fi de cel mult 3%, al medicilor primari gradul II de cel mult 5%, iar cel al medicilor primari gradul III de cel mult 16%, din numărul total al medicilor.
Art. 152. -Pentru rezultate deosebite obținute în asistența medicală a bolnavilor și în activitatea științifică medicală se poate acorda, în condițiile stabilite de lege, gradația de merit cadrelor sanitare încadrate la ultima gradație și care au o vechime în munca sanitară de peste 30 de ani. Cadrele cărora li se acordă gradația de merit vor avea o retribuție tarifară majorată cu 1-2 clase de retribuire.
Art. 153. -În vederea acoperirii unor posturi vacante și în limita posturilor normate la unitatea respectivă, personalul sanitar cu pregătire superioară poate fi retribuit cu ora pentru munca prestată în afara normei legale de muncă de la funcția de bază, conform reglementării în vigoare. Totalul sumelor încasate pentru activitatea plătită cu ora nu va depăși 25% din retribuția tarifară lunară a funcției îndeplinite.
Art. 154. -Pentru alte activități prestate în afara obligațiilor de serviciu de la funcția de bază, personalul sanitar este retribuit conform anexei nr. V.
Art. 155. -Reglementările prevăzute în prezenta lege pentru personalul din unitățile sanitare se aplică și personalului de la căminele de bătrîni, de pensionari, cămine-atelier, casa orbilor și de la alte unități similare.
Art. 156. -Retribuția personalului din unitățile sanitare este prevăzută în anexa nr. V.

C. ARTA, CULTURA, PRESA ȘI ALTE ACTIVITĂȚI SOCIAL-CULTURALE
Art. 157. -Sistemul de retribuire a personalului din unitățile de artă, cultură și presă și din alte activități social-culturale trebuie să stimuleze lucrătorii din aceste sectoare să-și sporească continuu aportul lor la îmbunătățirea activității unităților în care lucrează, îndreptată spre formarea omului nou, cu o înaltă conștiință socialistă, un profil moral-politic înaintat și un larg orizont de cultură.
Art. 158. -În unitățile de artă și cinematografie retribuția funcțiilor de specialitate artistică se diferențiază pe grade profesionale și niveluri de retribuire, în raport de complexitatea genului și de importanța instituției artistice în care se desfășoară activitatea, conform prevederilor din anexa nr. V.
Art. 159. -Pentru rezultate deosebite obținute în activitate, cadrelor de specialitate artistică încadrate la ultima gradație li se poate conferi, în condițiile stabilite de lege, de către Consiliul Culturii și Educației Socialiste, la propunerea ministerelor, celorlalte organe centrale și consiliilor populare care au în subordine unități artistice, gradația de merit, care dă dreptul la o retribuție tarifară lunară majorată cu 1-2 clase de retribuire față de cea prevăzută la ultima gradație.
Art. 160. -Cadrele de specialitate artistică care, în afara obligațiilor funcției artistice pe care o dețin în aceeași unitate, îndeplinesc funcții de conducere, primesc, pe lîngă retribuția tarifară corespunzătoare funcției sau gradului profesional, indemnizații de conducere lunare, diferențiate în raport cu mărimea unității și complexitatea activității.
Art. 161. -Cadrele artistice cu rezultate valoroase în activitate, care potrivit reglementărilor legale ocupă funcții de specialitate artistică fără a avea studiile cerute, pot fi retribuite, pe baza aprobării date de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, cu retribuția tarifară nemicșorată, stabilită pentru funcțiile respective.
Art. 162. -(1) Retribuția tarifară a personalului artistic din artă și cinematografie se acordă la realizarea integrală a obligațiilor individuale, exprimate în număr de apariții sau participări la spectacole, concerte, manifestări artistice și la realizarea de filme. Pentru personalul de conducere din unitățile de artă, retribuția tarifară și, după caz, indemnizațiile de conducere se acordă la realizarea integrală a obligațiilor privind asigurarea unor spectacole și concerte de calitate corespunzătoare și îndeplinirea planului de venituri al unității.

(2) Atunci cînd obligațiile cadrelor artistice din unitățile de spectacole și concerte și ale personalului de specialitate din echipele de filmare ale studiourilor cinematografice nu se realizează din vina acestora, cum ar fi refuzul de a fi distribuite, neparticiparea la spectacole, concerte, repetiții și altele similare, retribuția tarifară lunară poate fi redusă sau chiar să nu fie acordată în raport direct de consecințele nerealizării acestor obligații asupra activității unității.
Art. 163. -Personalul din echipele de filmare, precum și cel din atelierele și secțiile de bază ale studiourilor cinematografice, care contribuie la realizarea filmelor, poate beneficia de premii pentru realizarea de economii față de costul de deviz al filmului, dintr-o cotă de pînă la 30% din economia realizată în funcție de calitatea obținută. Mărimea premiului individual pentru economii nu va depăși pe an 3 retribuții tarifare lunare.
Art. 164. -Personalul din unitățile de artă și cinematografie mai poate beneficia și de unele premii pentru realizări deosebit de importante în domeniul creației artistice și literare, al artelor interpretative și al difuzării culturii, stabilite prin decret al Consiliului de Stat, din fondurile destinate acestui scop. Mărimea premiului individual inclusiv premiile de la sfîrșit de an și în cursul anului nu poate depăși anual 3 retribuții tarifare lunare.
Art. 165. -(1) În unitățile de presă retribuția tarifară a personalului de specialitate se stabilește diferențiat pe 5 niveluri de retribuire, în raport cu importanța, complexitatea și specificul activității unităților respective.

(2) În edituri retribuția tarifară a personalului de specialitate se stabilește diferențiat pe două niveluri de retribuire, în raport cu importanța și specificul activității acestora.

(3) Retribuția tarifară a principalelor funcții de specialitate din unitățile de presă și de edituri este următoarea:

FuncțiaClasele de retribuire la nivelul de bază – minim – și la ultima gradație – maxim –
ABIIIIII
Presă
─────
Redactor șef*)3938363432
Publicist comentator, redactor de rubrică30-3829-3727-3525-33
Redactor principal25-3324-3223-3121-2920-28
Redactor23-3022-2921-2819-2618-25
Edituri
───────
Director3431
Redactor – principal I25-33
– principal II22-3022-30
Redactor20-2720-27

*) Retribuția tarifară fixă la care se adaugă indemnizația de conducere.

(4) Personalul redacțional din presă este retribuit în acord pentru lucrările publicate la unitatea de presă unde este încadrat, cu tarife reprezentînd pînă la 40% din tariful de colaborare pentru genul respectiv. Retribuirea în acord se face pentru lucrările publicate în afara obligațiilor stabilite în cadrul sarcinilor de serviciu. Pentru lucrările literar-artistice – poezii, nuvele, schițe, fragmente de roman, reportaje literare și altele -, precum și pentru unele lucrări științifice din domeniul științelor politice, economiei, filozofiei și altele similare, publicate la unitatea de presă unde este încadrat, autorul va fi retribuit în acord cu tarifele integrale aprobate conform reglementărilor în vigoare pentru genurile respective. Sumele încasate de personalul redacțional din acord vor reprezenta cel mult 40%, iar la Agerpres cel mult 60% din fondul destinat colaborărilor, aprobat pentru fiecare organ de presă în parte. Sumele încasate din acest acord, inclusiv cele din premii, nu vor depăși anual 3 retribuții tarifare lunare.

(5) Retribuția tarifară a personalului din unitățile de presă se acordă la realizarea integrală și de calitate corespunzătoare a obligațiilor individuale.

(6) Încadrarea unităților de presă pe nivelurile de retribuire prevăzute la alin. (1) se stabilește prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 166. -(1) În unitățile de cultură, de informare documentară, unitățile de educație fizică și sport, retribuția tarifară a personalului de specialitate se stabilește pe funcții sau grade profesionale, diferențiată pe categorii de unități.

(2) Retribuția tarifară a principalelor funcții de specialitate din muzee și biblioteci este următoarea:

FuncțiaClasele de retribuire la nivelul de bază – minim – și la ultima gradație – maxim –
Categoria unității
I AIIIIIIIV
Director muzeu, bibliotecă*)33292523
Muzeograf principal, bibliotecar principal19-2719-2717-2717-25
Muzeograf, bibliotecar17-2417-2415-2215-2215-22
Restaurator principal16-2416-2416-2416-24
Restaurator11-1811-1811-1811-1811-18

*) Retribuția tarifară fixă la care se adaugă indemnizația de conducere.
Art. 167. – Prevederile art. 164 referitoare la premierea pentru unele realizări deosebit de importante în domeniul creației artistice și literare se aplică și personalului din unitățile de cultură.
Art. 168. -În unitățile de educație fizică și sport se pot plăti cu ora, conform reglementărilor în vigoare, cadrele de specialitate pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipsesc temporar, precum și în cazurile în care activitatea nu justifică înființarea unui post cu norma întreagă. Plata cu ora se face pentru munca prestată în afara programului de lucru de la funcția de bază. Totalul sumelor care pot fi plătite nu va depăși în medie pe an, pentru un cadru de specialitate, 25% din retribuția funcției îndeplinite.
Art. 169. -(1) Personalul din unitățile artistice de spectacole și concerte poate beneficia de premii anuale, dintr-un fond ce se constituie, în limita fondului de retribuire planificat, prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra fondului de retribuire realizat anual, cu condiția îndeplinirii numărului de spectatori și a veniturilor totale proprii planificate.

(2) Fondul de premiere anuală se poate completa cu o parte de pînă la 30% din veniturile nete realizate peste cele planificate la încasări din vînzarea biletelor și programelor.

(3) În cazul nerealizării numărului de spectatori și a veniturilor totale proprii planificate, fondul de premiere constituit conform alin. (1) se diminuează cu cîte 0,5% pentru fiecare procent de nerealizare a indicatorilor respectivi.

(4) Fondul total de premiere anuală constituit conform alin. (1) – (3) se repartizează personalului de către consiliul oamenilor muncii din unitatea respectivă, corespunzător aportului fiecăruia la rezultatele obținute. Nu pot beneficia de premii persoanele care au desfășurat activitate necorespunzătoare sau al căror contract de muncă a fost desfăcut din inițiativa lor – demisie – sau în baza prevederilor art. 130 lit. i), j), k) și 1) din Codul muncii.
Art. 170. -Retribuția personalului din unitățile de artă, cinematografie, presă, edituri, unități de informare documentară, de cultură și educație fizică și sport este prevăzută în anexa nr. V.

III. Organele puterii și ale administrației de stat și alte organe de stat

A. ORGANELE CENTRALE DE STAT
Art. 171. -Sistemul de retribuire trebuie să asigure atragerea în aparatul organelor supreme ale puterii și administrației de stat, al ministerelor și altor organe centrale de stat, a cadrelor cu calificare înaltă, cu experiență în domeniul de activitate respectiv, cu capacitate organizatorică și de sinteză, receptive la cerințele progresului tehnic și științific, cu temeinică pregătire politico-ideologică și ridicat simț de răspundere față de îndeplinirea sarcinilor, față de interesele statului. Totodată, aplicarea sistemului de retribuire la organele centrale de stat trebuie să stimuleze în rîndurile personalului grijă și solicitudine fată de cerințele și propunerile cetățenilor, combativitate față de manifestările de birocratism și maximă operativitate în rezolvarea problemelor ridicate de unitățile subordonate.
Art. 172. -(1) Retribuția tarifară a personalului de execuție tehnic, economic și de altă specialitate, a șefilor de serviciu și de birou și a asimilaților lor, a personalului administrativ, de deservire și de pază, din aparatul organelor centrale de stat, se diferențiază, în cadrul aceleiași funcții, pe un nivel de bază și pe gradații.

(2) Retribuția tarifară a funcțiilor din conducerea direcțiilor și a celor asimilate cu acestea, din aparatul organelor centrale de stat, se stabilește în sume fixe. La această retribuție se adaugă o indemnizație de conducere diferențiată pe funcții și În raport de complexitatea și importanța activității respective.

(3) Retribuția tarifară a personalului din organele centrale nu se diferențiază pe grupe de ramuri. Retribuția funcțiilor de conducere este cea a funcțiilor corespunzătoare din centralele de grad special aparținînd ramurilor cuprinse la grupa III, cu excepția unor cazuri prevăzute în anexa nr. VI. Retribuția tarifară a funcțiilor de execuție tehnice, economice și de altă specialitate din organele centrale, cu excepția unor cazuri prevăzute de lege este mai mare cu o clasă de retribuire decît cea a funcțiilor corespunzătoare din centralele aparținînd grupei III de ramuri.

(4) Retribuția tarifară a principalelor funcții de conducere și de execuție din organele centrale este următoarea:

FuncțiaClasa de retribuire
la nivelul de bază
– minim – și la ultima
gradație – maxim –
Director general*)39
Director direcții tehnice*)38
Director direcții economice; personal-învățămînt*)37
Șef serviciu tehnic sau din activitatea de bază32-38
Șef serviciu economic31-37
Inginer, economist, chimist
– principal I32-38
– principal II31-37
Inginer, chimist principal III26-34
Economist principal III26-33
Inginer chimist24-31
Economist23-30
Inspector general32-38
Inspector principal27-35
Inspector25-32
Consilier juridic șef31-37
Consilier juridic principal26-34
Consilier juridic23-31
Jurisconsult principal22-30
Jurisconsult20-27
Tehnician principal20-28
Tehnician15-22
Planificator principal, contabil principal16-24
Planificator, contabil11-18

*) Retribuția tarifară fixă la care se adaugă indemnizația de conducere.

(5) Retribuția personalului de conducere și de execuție din compartimentele de specialitate din aparatul organelor centrale ale puterii și administrației de stat, al unor ministere, precum și al altor organe centrale, prevăzute în anexa nr. VI, este mai mare cu o clasă. Pentru personalul de conducere și de execuție tehnic, economic și de altă specialitate din aparatul unor instituții, prevăzute în anexa nr. VI, retribuția este mai mică cu două clase de retribuire.

(6) În aparatul organelor centrale de stat se pot utiliza și funcțiile de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal I și II. Numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal I, poate fi de cel mult 5%, iar numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal II, poate fi de cel mult 10% din numărul total de posturi la care se cer studii superioare, din aparatul organelor centrale respective. Numărul concret – în cadrul acestor limite – pentru fiecare organ central se stabilește anual prin statele de funcțiuni prevăzute la art. 206.

(7) Retribuția personalului administrativ, de deservire și de pază este, de regulă, cu 1-2 clase mai mare ca cea a funcțiilor corespunzătoare din centrale și întreprinderi.

Art. 173. -(1) Pentru întregul personal din aparatul ministerelor și celorlalte organe centrale și locale, acordarea retribuției tarifare și, după caz, a indemnizației de conducere este condiționată de realizarea sarcinilor proprii de muncă, corespunzător funcției îndeplinite, sarcini care decurg din planul național unic de dezvoltare economico-socială sau din alte acte normative, precum și din planurile de muncă și din regulamentele de organizare și funcționare.

(2) Sarcinile proprii de muncă, corespunzător funcției îndeplinite, care condiționează acordarea retribuției tarifare și, după caz, a indemnizației de conducere, se stabilesc de către biroul executiv al consiliului de conducere al organului central respectiv.

(3) Pentru personalul din conducerea ministerelor și a celorlalte organe centrale și locale retribuția se acordă în condițiile stabilite, anual, prin planul național unic de dezvoltare economico-socială.
Art. 174. -Retribuția personalului din aparatul organelor centrale este prevăzută în anexa nr. VI.
Art. 175. -Retribuția personalului de toate categoriile din inspectoratele teritoriale pentru controlul gospodăririi fondurilor fixe, pentru controlul gospodăririi combustibililor și energiei și pentru verificarea instalațiilor sub presiune și de ridicat; din inspectoratele județene și al municipiului București pentru controlul calității produselor; din inspectoratele de stat teritoriale pentru protecția muncii; din inspectoratele județene și al municipiului București pentru controlul prețurilor; din unitățile teritoriale de statistică; din filialele județene ale arhivelor statului; din oficiile și birourile teritoriale de comerț exterior; din Oficiul central pentru plata pensiilor și din Oficiul de evidență a documentelor de asigurare, subordonate unor ministere și altor organe centrale; este prevăzută în anexa nr. VI.

B. ORGANELE LOCALE DE STAT
Art. 176. -Prin aplicarea sistemului de retribuire la personalul din aparatul organelor locale de stat trebuie să se asigure mobilizarea acestuia la continua îmbunătățire a activității de îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare economică, social-culturală și edilitar-gospodărească a orașelor și comunelor, precum și la întărirea răspunderii și solicitudinii pentru rezolvarea tuturor problemelor ridicate de cetățeni, la respectarea strictă a legislației și disciplinei socialiste.
Art. 177. -(1) Distribuția funcțiilor de conducere, de la șefi de oficiu – birou – inclusiv în sus, din aparatul propriu al comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare municipale – exclusiv municipiul București -, orășenești și comunale, precum și din organele locale de specialitate ale administrației de stat, de pe lîngă comitetele și birourile executive ale consiliilor populare județene, municipale și orășenești, se diferențiază pe 2-3 categorii, în raport cu mărimea și complexitatea activității unităților, conform anexei nr. VI.

(2) Încadrarea în categorii a organelor locale de specialitate ale administrației de stat de pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare județene se face, în raport cu mărimea și complexitatea acestora, de către Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale interesate, cu acordul Ministerului Muncii.
Art. 178. -Retribuția tarifară a funcțiilor de execuție tehnice, economice și de altă specialitate din aparatul propriu al comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare și din cadrul organelor locale de specialitate ale acestora este: la județe și municipiul București, cea aprobată prin prezenta lege pentru funcțiile corespunzătoare din grupa IV de ramuri, iar la municipii, orașe și sectoarele municipiului București, cea aprobată pentru grupa V de ramuri.
Art. 179. -Retribuția tarifară a principalelor funcții de conducere și de execuție din aparatul propriu al comitetelor executive ale consiliilor populare județene, al municipiului București și ale celorlalte municipii este următoarea:

FuncțiaClasele de retribuire la nivelul de bază – minim – și la ultima gradație – maxim –
Municipiul BucureștiJudețeMunicipii
ctg. Ictg. IIctg. III
Șef secție tehnică; tehnico-economică*)3533
Șef sector tehnic; tehnic-economic; de altă specialitate28-3527-3326-3225-3124-30
Șef oficiu tehnic; tehnic-economic; de altă specialitate26-3225-3124-3023-2922-28
Inspector principal
– inginer23-3123-31
– economist22-3022-3021-2921-2921-29
Inspector
– inginer21-2821-28
– economist20-2720-2719-2619-2619-26

*) Retribuția tarifară fixă la care se adaugă indemnizația de conducere.

Art. 180. – (1) Retribuția tarifară a funcțiilor de medic director și medic inspector din direcțiile sanitare, precum și cea a funcțiilor de inspector școlar din inspectoratele școlare subordonate comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare, se formează din retribuția tarifară a funcției medicale, respectiv didactice, și o indemnizație lunară. În același mod se formează și retribuția tarifară a instructorilor din cadrul comitetelor de cultură și educație socialistă, care sînt cadre didactice și provin din învățămînt.

(2) Președinții și vicepreședinții comitetelor de cultură și educație socialistă, cu funcția de bază în alte unități, primesc pentru activitatea pe care o desfășoară în cadrul acestor comitete o indemnizație, care nu face parte din retribuția tarifară, prevăzută în anexa nr. VI.
Art. 181. -(1) Retribuția personalului de toate categoriile din aparatul propriu al comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare și din organele locale de specialitate ale administrației de stat de pe lîngă comitetele și birourile executive ale consiliilor populare este prevăzută în anexa nr. VI.

(2) Pentru personalul comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare și al organelor locale de specialitate ale administrației de stat, acordarea retribuției se face conform prevederilor art. 173 din lege.

IV. Justiție, procuratură și arbitraj
Art. 182. -Sistemul de retribuire în unitățile de justiție, procuratură și arbitraj trebuie să stimuleze personalul în îndeplinirea sarcinilor ce-i revin în întărirea continuă a legalității socialiste, în activitatea de apărare a proprietății obștești, de prevenire și de combatere a infracțiunilor de orice fel, în apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului, în creșterea operativității la soluționarea cauzelor, precum și în ridicarea rolului instanțelor judecătorești, al unităților de procuratură și arbitraj în formarea și promovarea unei atitudini corecte față de lege și de îndatoririle cetățenești.
Art. 183. -(1) Retribuția tarifară a personalului de specialitate de execuție și a personalului auxiliar din unitățile de justiție, procuratură și arbitraj se diferențiază pe funcții și grade profesionale, pe un nivel de bază și gradații.

(2) Retribuția tarifară a funcțiilor de conducere a unităților de justiție, procuratură și arbitraj se diferențiază pe categorii de unități și se stabilește în sume fixe. La această retribuție se adaugă o indemnizație de conducere, diferențiată pe funcții, în raport cu complexitatea și importanța activității respective.

(3) Retribuția tarifară a principalelor funcții de conducere și de execuție din unitățile de justiție, procuratură și arbitraj este următoarea:

FuncțiaDenumirea unitățiiClasele de retribuire la nivelul de bază – minim – și la ultima gradație – maxim –
Președinte tribunal, procuror șefUnități județene categoria I35*)
Arbitru de stat șefArbitraje interjudețene categoria I34*)
Notar șefNotariate județene categoria I30*)
Judecător inspector, procuror inspectorUnități județene29-35
Judecător gradul I, procuror gradul IUnități județene27-34
Arbitru de stat gradul IArbitraje interjudețene26-33
Judecător gradul II, procuror gradul IIUnități județene25-32
Arbitru de stat gradul IIArbitraje interjudețene24-31
Judecător gradul I, procuror gradul IUnități locale categoria I și II24-31
Judecător gradul II, procuror gradul IIUnități locale categoria I și II22-29
Notar principalUnități județene și locale20-28
NotarUnități județene și locale18-25

*) Retribuția tarifară fixă la care se adaugă indemnizația de conducere.

(4) Numărul posturilor de judecători, procurori și arbitri de stat gradul I poate fi de cel mult 15% din totalul posturilor respective. Numărul concret al acestor posturi pe fiecare unitate se stabilește de organul central respectiv.
Art. 184. – La unitățile de justiție, procuratură și arbitraj retribuția tarifară se acordă integral, corespunzător timpului lucrat, la realizarea în întregime a obligațiilor individuale sau colective care decurg din actele normative, din planurile de muncă ale unităților respective, precum și din regulamentele de organizare și funcționare.
Art. 185. – Retribuția personalului din unitățile de justiție, procuratură și arbitraj este prevăzută în anexa nr. VI.

CAPITOLUL IV Organizații cooperatiste și alte organizații obștești
Art. 186. – (1) Retribuirea muncii lucrătorilor din organizațiile cooperatiste și celelalte organizații obștești se face pe baza principiilor și reglementărilor cu caracter general prevăzute în prezenta lege.

(2) Persoanele încadrate pe bază de contract de muncă în organizațiile cooperatiste și obștești se retribuie pe baza prevederilor din prezenta lege, stabilite pentru lucrătorii din unitățile de stat cu profil similar.

(3) Membrii organizațiilor cooperatiste și ai altor organizații obștești, care își asigură mijloace de existență prin activitatea desfășurată în cadrul acestora, se retribuie pentru munca prestată pe baza reglementărilor proprii ale organizației respective, aprobate prin lege.
Art. 187. – (1) Retribuirea muncii membrilor cooperativelor agricole de producție se face diferențiat în raport cu funcția pe care o îndeplinesc în cooperativă și cu rezultatele obținute în producție, folosind ca unitate de măsură norma de muncă. Retribuirea se poate face în bani sau în bani și în natură. Cu acordul direcției generale județene pentru agricultură și industria alimentară, adunarea generală, în funcție de condițiile economice și sociale specifice fiecărei cooperative, poate aproba ca, prin excepție, pentru unele culturi sau lucrări efectuate, retribuirea să se facă numai în natură.

(2) Acordul global este forma principală de retribuire folosită în cooperativele agricole de producție. Alegerea formei de retribuire a muncii se aprobă de adunarea generală a membrilor cooperatori, pe baza propunerilor consiliului de conducere al cooperativei agricole. Tarifele stabilite pentru retribuirea muncii trebuie să se încadreze în fondul de retribuire prevăzut în planul de producție și financiar al unității.

(3) Pentru depășirea producției planificate, cooperativa agricolă de producție acordă membrilor săi și mecanizatorilor, precum și celor încadrați pe bază de contract de muncă, care prin activitatea desfășurată au contribuit la această realizare, o retribuție suplimentară. Retribuția suplimentară pentru membrii cooperatori și cei încadrați pe bază de contract de muncă se acordă numai în cazul cînd adunarea generală a cooperatorilor a adoptat această formă de retribuire.

(4) Pentru contribuția adusă la realizarea planului de producție, cooperativa agricolă acordă specialiștilor și contabililor șefi, retribuiți de stat, o retribuție reprezentînd pînă la 15% din valoarea normelor de muncă calculate pentru funcția de președinte, în raport cu realizarea producției.

(5) Specialiștii agricoli retribuiți de stat, aleși în funcția de președinte, care îndeplinesc și atribuțiile de inginer șef, primesc o retribuție de pînă la 25% din valoarea normelor de muncă calculate pentru funcția de președinte, în raport cu realizarea valorii producției nete. În cooperativele agricole de producție încadrate în gradul I sau II de organizare, în care funcția de președinte este îndeplinită de un specialist agricol, se poate încadra și un inginer șef. În acest caz, specialistul agricol ales în funcția de președinte primește din partea statului retribuția tarifară stabilită pentru funcția de inginer șef, iar din partea cooperativei agricole de producție, o retribuție de pînă la 20% din valoarea normelor de muncă de categoria I, calculate pentru funcția de președinte, în raport cu realizarea valorii producției nete, precum și retribuția suplimentară – premiu – prevăzută la alin. (7) pentru funcția de inginer șef. Șefii secțiilor de mecanizare a agriculturii aleși în funcția de președinte primesc retribuția tarifară de la stațiunea pentru mecanizarea agriculturii, iar de la cooperativa agricolă de producție, o retribuție de pînă la 20% din valoarea normelor de muncă de categoria I, calculate pentru funcția de președinte, în raport cu realizarea valorii producției nete.

(6) Retribuțiile prevăzute la alin. (4) și alin. (5) se aprobă de adunarea generală a cooperativei agricole de producție; acestea nu fac parte din retribuția tarifară, dar se includ în calculul retribuției medii.

(7) Pentru depășirea valorii producției nete planificate pe cooperativă, specialiștii agricoli și contabilii șefi, retribuiți de stat, pot primi din partea cooperativelor agricole de producție o retribuție suplimentară – premiu – care reprezintă, față de retribuția suplimentară cuvenită președintelui:

– 80-90% pentru inginerii șefi;

– 70-80% pentru contabilii șefi.

Pentru depășirea producției planificată fermei, specialiștii agricoli retribuiți de stat, care îndeplinesc funcția de șef de fermă, pot primi din partea cooperativei agricole de producție o retribuție suplimentară de pînă la 2% din depășire; acordarea acestei retribuții suplimentare nu este condiționată de rezultatele obținute pe ansamblul cooperativei.

(8) Pentru contribuția adusă la depășirea sarcinilor de plan ale consiliului unic agroindustrial de stat și cooperatist, președintele acestuia poate primi anual premii individuale în limita a cel mult 3 retribuții tarifare lunare. Cuantumul premiilor se va stabili în funcție de nivelul de depășire a planului de producție exprimat valoric, la propunerea direcției generale pentru agricultură și industria alimentară, de către comitetul executiv al consiliului popular al județului sau al municipiului București și va fi inclus distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al acestuia.

(9) Pentru îndeplinirea funcției de președinte, vicepreședinte scos din producție, șef de fermă sau șef de brigadă, membrii cooperatori care nu sînt retribuiți de stat, primesc o indemnizație lunară din partea statului, de:

– 420-520 lei pentru președinte;

– 210-260 lei pentru celelalte funcții.

(10) Cooperativele agricole de producție asigură membrilor lor un venit garantat cu condiția obținerii nivelurilor de producție sau a volumului de lucrări prevăzute în angajament. Venitul garantat se acordă în proporție de pînă la 80-90% din partea în bani lunar și de 50% din drepturile cuvenite în natură, după recoltarea produsului respectiv, diferența urmînd a fi plătită la finele anului, corespunzător nivelului de îndeplinire a planului. În cazul nerealizării planului, drepturile cuvenite se reduc proporțional.

(11) Venitul maxim pe care-l poate primi un membru al cooperativei agricole de producție, la realizarea sarcinilor de plan, nu poate depăși pe cel al funcțiilor sau meseriilor similare din întreprinderile agricole de stat cu același volum de activitate, în aceleași condiții de muncă și cu aceleași rezultate.

(12) Membrii cooperatori care își desfășoară activitatea în zootehnie, legumicultură, viticultură, pomicultură, cei calificați și care lucrează în cooperativa agricolă în meseriile de șofer, conducător de tractoare rutiere, lăcătuș, electrician și altele, precum și cei care îndeplinesc funcții de conducere și de execuție, care muncesc permanent în tot cursul anului și își realizează sarcinile ce le revin, sînt retribuiți de cooperativă și au vechime neîntreruptă în aceeași unitate și în același sector de activitate, beneficiază de un spor de vechime neîntreruptă de 2-8% calculat la retribuția de bază lunară.

(13) Membrii cooperatori care lucrează în asociațiile economice intercooperatiste beneficiază de toate drepturile prevăzute în Statutul cooperativei agricole de producție. Retribuirea în asociațiile economice intercooperatiste se face numai în bani, în acord global, pe formații de muncă sau individual, cu tarife pe unitatea de produs sau la 1.000 lei producție obținută, potrivit normativelor în vigoare.
Art. 188. –

Personalul unităților cooperației de consum este retribuit pe baza prevederilor cuprinse în prezenta lege, după cum urmează:

a) la cooperative – pe baza reglementărilor specifice pentru organizațiile și întreprinderile comerciale de stat;

b) la uniunile teritoriale – pe baza reglementărilor specifice pentru direcțiile comerciale județene și întreprinderile sau organizațiile comerciale de același nivel;

c) la celelalte unități – pe baza reglementărilor pentru unitățile similare din sectorul de stat, iar pentru activitatea de prestări servicii – pe baza reglementărilor din cooperația meșteșugărească;

d) la Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum – pe baza reglementărilor pentru ministere și celelalte organe centrale.
Art. 189. – (1) Personalul tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de pază și de deservire, precum și unii muncitori din unitățile cooperației meșteșugărești, cooperativelor agricole de producție și asociațiilor economice intercooperatiste, încadrați cu contracte de muncă conform legislației în vigoare, se retribuie pe baza prevederilor stabilite pentru unitățile de stat.

(2) Membrii cooperatori din unitățile cooperației meșteșugărești și din activitățile industriale ale cooperativelor agricole de producție și ale asociațiilor economice intercooperatiste sînt retribuiți după cum urmează:

a) membrii cooperatori din activitățile industriale, confecții-textile-tricotaje, încălțăminte, marochinărie-blănărie, lemn, cu retribuția tarifară din rețeaua textile, iar cei din activitățile de prestări servicii neindustriale ca: frizerii, manichiură, pedichiură, munci casnice și altele, pe baza rețelei tarifare industria locală – activități specifice;

b) membrii cooperatori din activitățile meșteșugărești necuprinse la lit. a), pe baza rețelelor tarifare folosite în unitățile de stat din ramurile similare.

(3) Membrii cooperatori beneficiază de o retribuție suplimentară din beneficiul realizat de cooperativă, în raport cu munca depusă, pe baza normelor proprii, stabilite potrivit principiilor aprobate pentru unitățile de stat.

(4) Personalul tehnic, economic, de altă specialitate și administrativ, de deservire și de pază încadrat la uniunile județene și la cooperative este retribuit ca și cel din unitățile economice de stat cu nivelurile stabilite pentru grupa de ramuri în care se încadrează activitatea respectivă. Președinții și vicepreședinții uniunilor județene și ai cooperativelor sînt retribuiți în același mod ca și personalul de conducere al unităților economice de stat – director, director tehnic, respectiv inginer șef, director comercial.

(5) Personalul tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire și de pază din cadrul aparatului Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești este retribuit pe baza prevederilor stabilite pentru ministere și celelalte organe centrale.

(6) Unele prevederi cu caracter specific organizațiilor cooperatiste sînt cuprinse în anexa nr. VIII.

Art. 190. – (1) Drepturile membrilor uniunilor de creație, ca și ale celorlalți creatori, decurg din valoarea ideologică, artistică, științifică și socială a operelor lor, determinată de gradul în care acestea răspund cerințelor spirituale și necesităților dezvoltării societății, precum și de calitatea și cantitatea muncii de creație pe care o încorporează.

(2) Autorii acestor opere beneficiază de drepturile morale și materiale prevăzute în reglementările în vigoare și de cele stabilite în reglementările proprii ale uniunilor respective aprobate prin lege.

(3) Drepturile materiale ale artiștilor interpreți, membri ai asociațiilor din domeniul lor de activitate, se stabilesc pe baza acelorași principii prevăzute la alineatele precedente. Retribuirea creației artiștilor interpreți se poate face și pentru colaborări, în condițiile prevăzute de reglementările legale în vigoare.

(4) În domeniul artei și cinematografiei, retribuirea se poate face și pe bază de contract individual, cu tarife stabilite de organele competente, potrivit dispozițiilor legale, în raport cu cantitatea și calitatea muncii, pe film, spectacol sau alte activități similare.

(5) Pentru retribuirea personalului din filialele, asociațiile teritoriale și celelalte unități ale uniunilor de creație și asociațiilor obștești, organele ierarhic superioare ale acestora vor putea folosi funcțiile și retribuțiile corespunzătoare prevăzute în prezenta lege pentru activități asemănătoare, cu avizul Ministerului Muncii.

(6) Retribuirea avocaților, membri ai colegiilor de avocați, se stabilește potrivit legii.

(7) Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport va elabora norme pentru retribuirea personalului din asociațiile sportive, prin corelare cu cele aprobate pentru personalul din cluburile sportive.
Art. 191. – Retribuția personalului din aparatul uniunilor de creație și din alte asociații obștești este prevăzută în anexa nr. VIII.
CAPITOLUL V Dispoziții finale și tranzitorii
Art. 192. – (1) Plata retribuției se face periodic: săptămînal, chenzinal sau lunar.

(2) Drepturile bănești cu caracter de retribuție în unitățile de stat se plătesc înaintea oricăror obligații bănești.

(3) Retribuția nu poate face obiectul unei tranzacții, renunțări sau limitări, orice asemenea acte fiind nule de drept; aceasta nu poate fi urmărită sau reținută decît în cazurile și limitele prevăzute de lege.

(4) La încetarea raporturilor de muncă, plata drepturilor bănești, cuvenite pînă la această dată, se face în termen de cel mult 3 zile de la data încetării acestor raporturi.

(5) În caz de deces drepturile bănești se plătesc în următoarea ordine: copiilor minori, soțului supraviețuitor, copiilor majori sau părinților, iar în lipsa acestora, altor moștenitori legali.
Art. 193. – (1) Prin retribuție tarifară de încadrare se înțelege retribuția stabilită pe baza rețelelor tarifare sau a listelor de funcții pentru muncitori și personal operativ și prin nomenclatoarele de funcții pentru personalul de execuție tehnic, economic, de altă specialitate, pentru personalul de conducere, precum și pentru cel administrativ, de deservire și de pază, la care se adaugă majorările, indemnizațiile și sporurile care, potrivit dispozițiilor legale, se includ în retribuția tarifară de încadrare.

(2) Pentru personalul retribuit pe bază de cotă procentuală, din unitățile unde, conform reglementărilor în vigoare, s-a stabilit o retribuție tarifară de calcul, aceasta se ia în considerare la stabilirea drepturilor care se acordă pe baza retribuției tarifare. Retribuția tarifară de calcul a personalului retribuit pe bază de cote procentuale din unitățile de operațiuni bancare și de asigurări, din aparatul comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare, instituțiile cultural-educative și altele similare se stabilește prin decret al Consiliului de Stat prin corelare cu cea prevăzută pentru personalul cu activitate asemănătoare.
Art. 194. – Personalul trecut sau transferat, în interesul serviciului, sau cel promovat în muncă, căruia i se cuvine, potrivit legii, o clasă de retribuire tarifară la care nu corespunde nici o gradație la noul loc de muncă, întrucît se situează între două gradații consecutive, se încadrează la clasa de retribuire imediat următoare.
Art. 195. – Determinarea veniturilor ce se includ în retribuția medie pentru calcularea indemnizației de concediu de odihnă și în cazul scoaterii din producție sau al trimiterii pentru executarea de lucrări în alte unități, potrivit legii, precum și stabilirea perioadelor ce se iau în considerare în acest scop, se fac prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 196. – Sporul pentru vechime neîntreruptă în aceeași unitate și sporul pentru muncă în condiții deosebite se iau în calculul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă.
Art. 197.

Retribuția tarifară a nevăzătorilor este mai mare decît a văzătorilor de la locurile de muncă respective, cu 35% pentru cei încadrați în gradul I de invaliditate și cu 15% pentru cei din gradul II de invaliditate.
Art. 198. – Retribuirea în valută în străinătate și în lei în țară a personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, precum și încadrarea – la revenirea în țară – în funcțiile ocupate anterior plecării sau în altele echivalente, se stabilesc, pe baza principiilor prevăzute de prezenta lege, prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 199. – (1) Orice retribuire trebuie să corespundă unei munci socialmente utile, efectiv prestate, fiecare persoană avînd dreptul, în conformitate cu art. 4 din lege, la o singură retribuție tarifară. În cazuri excepționale, cînd cerințele economiei o impun, în anumite sectoare de activitate economico-socială se va putea aproba efectuarea în afara programului de lucru a unor munci retribuite cu ora sau în raport de lucrările executate, în conformitate cu normele legale în vigoare.

(2) În unitățile la care, pentru unele activități, volumul de muncă nu depășește un sfert de normă și nici nu există posibilitatea utilizării personalului din alte organizații de prestări specializate, se vor putea folosi persoane care vor fi retribuite cu sume fixe, reprezentînd cel mult un sfert din retribuția tarifară a funcției îndeplinite, cu excepția cazurilor stabilite prin decret al Consiliului de Stat, unde indemnizațiile fixe depășesc acest plafon. Aceste sume nu au caracter de retribuție.
Art. 200. – (1) Retribuția tarifară a persoanelor al căror contract de muncă a fost desfăcut din proprie inițiativă – demisia – și se reîncadrează în muncă se stabilește la nivelul de bază.

(2) Persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din proprie inițiativă, determinată de starea sănătății, de mutarea în altă localitate unde celălalt soț este încadrat, de graviditate ori de necesitatea îngrijirii de către mamă a copilului în vîrstă de pînă la 7 ani, sînt retribuite, inițial, la reîncadrarea în aceeași unitate sau în alte unități, în condițiile păstrării vechimii neîntrerupte în muncă, cu retribuția tarifară la nivelul de bază prevăzută la categoriile tarifare sau funcțiile în care se reîncadrează. După o perioadă de 30-90 zile de la încadrarea lor la nivelul de bază, vor putea fi încadrate, pe baza verificării calităților și aptitudinilor, lor profesionale, pe trepte sau gradații, ținîndu-se seama de categoria tarifară avută sau de funcția ocupată anterior și de nivelul de retribuire al acestora, de vechimea în meserie sau în specialitate și de necesitatea asigurării unei cît mai juste corelări cu retribuția tarifară a personalului din unitatea respectivă încadrat în aceleași categorii tarifare sau funcții.

(3) În același mod ca la alin. (2) se procedează și în cazul:

a) persoanelor transferate la cerere, celor ale căror contracte de muncă au încetat prin acord cu unitatea respectivă sau au fost desfăcute din inițiativa unității pentru motive independente de activitatea desfășurată la locul de muncă, precum și personalului reîncadrat după pensionare;

b) personalului de execuție încadrat pe gradații, trecut în producție – ca muncitori;

c) membrilor uniunilor de creație, ai cooperativelor de producție, cadrelor din activul retribuit al organizațiilor obștești sau din colegiile de avocați și cadrelor militare trecute în rezervă, care – cu acordul unităților de unde provin – trec în unități de stat;

d) cadrelor didactice care revin prin transfer în interesul serviciului în unități economice.
Art. 201. – (1) Toate sumele necesare retribuirii muncii pentru îndeplinirea sarcinilor de plan sau a altor acțiuni stabilite prin dispoziții legale se cuprind în fondul de retribuire planificat prin planul național unic de dezvoltare economico-socială.

(2) Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, centralele, precum și întreprinderile și instituțiile, vor lua măsuri ca activitatea lor să se realizeze prin folosirea cît mai completă și rațională, în primul rînd a personalului permanent, normat potrivit reglementărilor în viitoare. Ținînd seama de nivelul retribuției tarifare aprobate pentru activități cu caracter similar, prin decret al Consiliului de Stat se pot stabili tarife pentru efectuarea unor lucrări sau pentru alte acțiuni prevăzute de reglementările în vigoare, care se plătesc din fondul de retribuire planificat anual, pe activități și acțiuni, cuprins în planul național unic de dezvoltare economico-socială.

(3) Normele de retribuire a colaboratorilor din activitățile: presă, edituri, informare-documentare, artă-cinematografie și radioteleviziune, precum și tarifele de retribuire a acestora, se stabilesc prin lege.
Art. 202. – Clasificarea pe categorii a unităților și subunităților de învățămînt, sanitare, instituțiilor social-culturale, unităților de administrare a publicațiilor și a altor unități bugetare, precum și diferențierea indemnizațiilor și altor plăți între limitele prevăzute în anexele legii, se fac, pe baza criteriilor aprobate prin decret al Consiliului de Stat, de către ministere și celelalte organe centrale care coordonează activitățile respective, cu acordul Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor.
Art. 203. – Organele de conducere colectivă ale unităților de stat aprobă retribuția tarifară, premiile, sporurile la retribuție și celelalte drepturi legate de retribuirea muncii cuvenite personalului din unitățile respective și stabilesc mărimea majorărilor și a diminuărilor de retribuții în cazul depășirii sau nerealizării integrale a sarcinilor stabilite, în conformitate cu prevederile prezentei legi și celorlalte dispoziții legale. Pentru cadrele care ocupă funcții din conducerea unităților, aceste drepturi se stabilesc de organul ierarhic superior, care le-a numit în aceste funcții.
Art. 204. – Conducerile ministerelor, celorlalte organe centrale și comitetele și birourile executive ale consiliilor populare, organele colective de conducere ale centralelor, întreprinderilor, instituțiilor și ale celorlalte unități de stat, precum și conducerile organizațiilor cooperatiste și obștești, răspund de aplicarea prevederilor legale stabilite în domeniul retribuirii muncii, organizează controlul permanent al modului de aplicare a elementelor sistemului de retribuire a muncii și iau măsuri pentru realizarea unei eficiențe maxime în utilizarea lor.
Art. 205. – (1) Ministerul Muncii dă indicații metodologice în executarea prevederilor legii și a celorlalte acte normative care se referă la retribuirea muncii.

(2) Ministerul Muncii, împreună cu Ministerul Finanțelor, Comitetul de Stat al Planificării, Banca Națională a Republicii Socialiste România, băncile specializate și cu celelalte organe împuternicite prin lege, în colaborare cu organele sindicale, ale U.T.C. și cu comisiile de femei, controlează – în toate sectoarele de activitate – modul de aplicare a dispozițiilor legale referitoare la retribuirea muncii, stabilesc măsurile ce se impun pentru eliminarea deficiențelor constatate și informează periodic Consiliul de Miniștri asupra rezultatelor obținute în aplicarea sistemului de retribuire, asupra deficiențelor ivite, precum și asupra măsurilor ce au fost luate.

(3) În colaborare cu ministerele, celelalte organe centrale și cu comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, Ministerul Muncii efectuează studii și cercetări și elaborează, cu consultarea Consiliului Central al Uniunii, Generale a Sindicatelor, propuneri de perfecționare a elementelor sistemului de retribuire.
Art. 206. – (1) Statele de personal pe grupe de funcții, cuprinzînd numărul maxim de posturi pentru personalul tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire și de pază, ce poate fi prevăzut în statele de funcții ale unităților economice și social-culturale se aprobă anual – prin decret prezidențial – centralizat pe minister, organ central și consiliu popular județean și al municipiului București.

(2) Statele de funcții pentru fiecare unitate economică sau social-culturală se aprobă anual de organul ierarhic superior respectiv. Pentru aparatul propriu al ministerelor și celorlalte organe centrale, precum și pentru aparatul comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, statele de funcții se aprobă de către organele colective de conducere ale acestora, cu avizul Ministerului Muncii și al Ministerului Finanțelor. Întocmirea statelor de funcții se face în limita numărului de posturi aprobat potrivit alin. (1) și prin decretele de organizare, cu respectarea strictă a normelor unitare de structură în vigoare.
Art. 207. – (1) Soluționarea contestațiilor personalului în caz de greșită aplicare a legii, în ceea ce privește retribuirea muncii, este de competența organelor de jurisdicție a muncii.

(2) Soluționarea contestațiilor împotriva modului în care au fost acordate treptele de retribuire ori gradațiile, a modului în care a fost stabilită majorarea sau diminuarea retribuției tarifare în cazul depășirii sau nerealizării integrale a sarcinilor, precum și cu privire la acordarea premiilor, este de competența organului de conducere colectivă al unității sau al organului ierarhic superior dacă numirea personalului respectiv s-a făcut de către acest organ.
Art. 208. – (1) În afara organelor împuternicite prin lege, fiecare în limitele competenței sale, nimeni nu are dreptul să modifice sau să completeze reglementările privind elementele sistemului de retribuire.

(2) Utilizarea altor funcții decît cele stabilite prin lege este interzisă cu desăvîrșire.

(3) Orice alte reglementări în legătură cu retribuirea personalului muncitor trebuie să se încadreze în sistemul de retribuire stabilit de prezenta lege.

(4) Încălcarea cu vinovăție a dispozițiilor legale care stabilesc drepturile personalului sau acordarea unor drepturi necuvenite atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială sau penală, potrivit legii.
Art. 209. – (1) Retribuirea cadrelor care îndeplinesc funcții eligibile în organele centrale și locale ale puterii și administrației de stat, a cadrelor din conducerea ministerelor și celorlalte organe centrale, a cadrelor care îndeplinesc funcții eligibile în uniunile de creație și alte organizații obștești, precum și a cadrelor cu funcții eligibile din filialele și unitățile teritoriale ale uniunilor de creație și ale celorlalte organizații obștești se stabilește prin lege.

(2) Retribuirea personalului militar și civil din Ministerul Apărării Naționale și din Ministerul de Interne, precum și unele reglementări specifice privind personalul unităților din sectorul special, se stabilesc prin lege pe baza principiilor generale ale sistemului de retribuire din prezenta lege.
Art. 210. – (1) În conformitate cu principiul potrivit căruia la muncă egală retribuirea trebuie să fie egală, totalitatea veniturilor individuale nete realizate prin muncă de orice persoană în calitate de liber profesionist nu poate depăși venitul maxim net pe care îl poate realiza o persoană încadrată în funcția cea mai mare, retribuită potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Organele competente, ținînd seama de cantitatea și calitatea muncii depuse, stabilesc tarife pentru lucrările efectuate sau activitățile desfășurate de liber profesioniști în conformitate cu reglementările în vigoare.

(3) Retribuirea muncii celor încadrați în atelierele meșteșugărești, a personalului casnic și altor categorii de personal angajat la persoane fizice, se face cu respectarea principiilor prevăzute în legea de față, adaptate în mod corespunzător specificului acestui personal. În vederea asigurării drepturilor ce li se cuvin, Ministerul Muncii, prin direcțiile județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, va exercita controlul de stat asupra modului cum se realizează aceste drepturi.

(4) Retribuirea persoanelor care desfășoară, potrivit legii, activitate la domiciliu se face în acord, pe baza rețelelor tarifare ce se aplică în unitatea cu care s-a încheiat contractul sau convenția pentru munca la domiciliu.
Art. 211. – Termenii de salariu, salariu mediu, salariu tarifar de încadrare și salariu total, utilizați în actele normative în vigoare la data aplicării prezentei legi, se înlocuiesc cu retribuție, retribuție medie, retribuție tarifară și retribuție totală, după caz.
Art. 212. – (1) Trecerea mecanicilor de locomotivă-automotor de la retribuirea pe gradații la retribuirea pe trepte și clase de calificare, modul de acordare a claselor de calificare, precum și de retragere a acestora în caz de abateri grave privind circulația trenurilor, se stabilesc de Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor, cu acordul Ministerului Muncii.

(2) Muncitorii încadrați în treapta a II-a și a III-a, la aplicarea majorării retribuțiilor în etapa a II-a 1979-1980 vor fi încadrați în noua treaptă a II-a. Muncitorii calificați care erau în treapta a III-a vor avea și prioritate la promovarea în categorii superioare în condițiile Legii nr. 12/1971.
Art. 213. – Anexele nr. I-IX fac parte integrantă din prezenta lege.
Art. 214. – (1) Retribuțiile tarifare și indemnizațiile stabilite prin prezenta lege se vor aplica treptat în anii 1979-1980, corespunzător graficului de eșalonare a majorării retribuției personalului muncitor, aprobat prin decret al Consiliului de Stat. Pînă la acea dată se vor aplica, în continuare, retribuțiile stabilite, potrivit legii, pentru prima etapă a majorării.

(2) Pînă la 1 ianuarie 1979 se vor elabora și supune aprobării decretele Consiliului de Stat pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi.

(3) Pe data de 1 ianuarie 1979 se abrogă actele normative prevăzute în anexa nr. IX, precum și orice alte dispoziții care nu concordă cu prezenta lege.
ANEXA Nr. I

RETRIBUȚIA
TARIFARĂ PE CLASE DE RETRIBUIRE ȘI INDEMNIZAȚIILE DE CONDUCERE PE TIPURI
pentru maiștri, personalul tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire și de pază
ANEXA Nr. II

NOMENCLATORUL
UNIC AL FUNCȚIILOR TEHNICE ECONOMICE, DE ALTĂ SPECIALITATE, ADMINISTRATIVE, DE DESERVIRE ȘI DE PAZĂ DIN ECONOMIE
ANEXA Nr. III

GRUPA
RAMURILOR, SUBRAMURILOR ȘI ACTIVITĂȚILOR NECUPRINSE ÎN ART. 26 DIN LEGE
ANEXA Nr. IV

RETRIBUȚIA
PERSONALULUI DIN UNITĂȚILE ECONOMICE
ANEXA Nr. V

RETRIBUȚIA
PERSONALULUI DIN UNITĂȚILE SOCIAL-CULTURALE
ANEXA Nr. VI

RETRIBUȚIA
PERSONALULUI DIN ORGANELE SUPREME ALE PUTERII ȘI ALE ADMINISTRAȚIEI DE STAT ȘI DIN ALTE ORGANE CENTRALE DE STAT

ANEXA Nr. VII

RETRIBUȚIA
FUNCȚIILOR TEHNICE, ECONOMICE, DE ALTĂ SPECIALITATE, ADMINISTRATIVE, DE DESERVIRE ȘI DE PAZĂ COMUNE PE ECONOMIE
ANEXA Nr. VIII

REGLEMENTĂRI
SPECIFICE ORGANIZAȚIILOR COOPERATISTE ȘI ORGANIZAȚIILOR OBȘTEȘTI
ANEXA Nr. IX

ACTE NORMATIVE
care se abrogă la intrarea în vigoare a Legii retribuirii după cantitatea și calitatea muncii

Lasă un comentariu