DECRET Nr. 292 din 10 august 1959
privind dreptul la pensie în cadrul Asigurărilor Sociale de Stat

EMITENTMAREA ADUNARE NAŢIONALA

Publicat în  BULETINUL OFICIAL NR. 20 din 10 august 1959

Oamenii muncii din Republica Populara Romina au dreptul la asigurarea materială la batrinete şi în cazul pierderii capacităţii de muncă, drept consfintit de Constituţia Republicii Populare Române.
Acest drept este garantat prin orînduirea socială şi de stat a Republicii Populare Române.
În Republica Populara Romina asigurarea cu pensii se înfăptuieşte pe seama mijloacelor statului şi a celor obşteşti.
Succesele obţinute de către oamenii muncii sub conducerea Partidului şi Guvernului în dezvoltarea economiei naţionale permit în prezent să se imbunatateasca nivelul de trai al pensionarilor.
În acest scop, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române adopta următorul Decret:

Capitolul 1 Dispoziţii generale

Articolul 1

Au drept la pensie în condiţiile prezentului decret:
a) angajaţii;
b) cei care îndeplinesc serviciul militar;
c) cei care au adus servicii excepţionale tarii prin activitatea lor profesională sau obsteasca;
d) urmaşii celor prevăzuţi mai sus.

Articolul 2

Categoriile de pensii sînt:
a) de batrinete;
b) de invaliditate;
c) pentru merite deosebite;
d) de serviciu;
e) de urmaş.

Articolul 3

Cei care nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru obţinerea unei pensii, beneficiază, în condiţiile prezentului decret, de ajutor social.

Articolul 4

Pensionării şi membrii lor de familie au drept la ajutoare şi la asistenţa socială, potrivit normelor legale în vigoare.

Articolul 5

Pensia sau ajutorul social se poate stabili oricînd, dacă sînt îndeplinite condiţiile prezentului decret, chiar dacă limita de vîrsta pentru acordarea acestor drepturi se împlineşte după încetarea activităţii în munca.

Articolul 6

Fondurile necesare plăţii pensiilor, a ajutorului social şi a celorlalte drepturi cuvenite pensionarilor şi membrilor lor de familie se realizează din contribuţiile întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi ale persoanelor fizice, precum şi din sumele alocate în acest scop din bugetul de stat, fără nici o reţinere din salariu.

Articolul 7

Pensia şi ajutorul social nu sînt impozabile.

Capitolul 2 Pensia de batrinete

Articolul 8

Angajaţii au drept la pensie de batrinete, pe tot timpul vieţii, după cum urmează:
a) bărbaţii, care au împlinit vîrsta de 60 de ani şi au cel puţin 25 ani vechime în munca;
b) femeile, care au împlinit vîrsta de 55 ani şi au cel puţin 20 ani vechime în munca.

Articolul 9

(1) Au drept la pensie de batrinete cu reducerea limitelor de vîrsta şi vechime în munca:
a) cei care lucrează în munci foarte grele sau foarte vătămătoare, la împlinirea virstei de 50 ani, cu vechime în munca de 20 ani, din care cel puţin 10 ani în aceste munci;
b) cei care lucrează în munci grele sau vătămătoare:
– bărbaţii, la împlinirea virstei de 55 ani, cu vechime în munca de 25 ani, din care cel puţin 12 ani şi 6 luni în aceste munci;
– femeile, la împlinirea virstei de 50 ani, cu vechime în munca de 20 ani, din care cel puţin 10 ani în aceste munci;
c) angajaţii orbi, care au obţinut pensia de invaliditate, au dreptul sa primească în locul acesteia pensia de batrinete integrală la împlinirea virstei de 50 ani bărbaţii şi 45 ani femeile, dacă au cel puţin 15 ani, respectiv 10 ani vechime în munca. La împlinirea aceloraşi virste şi vechimi în munca, au drept la pensia de batrinete integrală şi angajaţii orbi calificaţi sau recalificati în şcoli speciale.
(2) Pensia de batrinete se cuvine celor prevăzuţi în alin. 1 lit. a şi b, chiar dacă, la data cererii de înscriere, ei nu mai lucrează în muncile care le dau dreptul la pensie cu reducerea limitelor de vîrsta şi vechime în munca.

Articolul 10

(1) Pensia integrală de batrinete se stabileşte în raport cu vechimea în munca, salariul mediu tarifar şi grupa de muncă; cuantumul pensiei nu poate fi mai mic de 350 lei şi mai mare de 1.200 lei lunar.
(2) Pensiile se stabilesc după cum urmează:

Salariul mediu tarifarGrupa IGrupa IIGrupa IIIGrupa IV
munci foarte grele sau vatamatoaremunci grele sau vatamatoaremunci obisnuite
muncitorifunctionari si restul personalului
ABABABAB
123456789
pina la 500 lei …100425954009037585350
de la 501-600 lei …….95500904758545080425
de la 601-700 lei …….90570855408051075480
de la 701-800 lei …….85630805957556070525
de la 801-900 lei …….80680756407060065560
de la 901-1200 lei …….75720706756563060585
peste 1200 lei ..70900658406078055720

SEMNIFICATIA CIMPURILOR A SI B DIN TABEL:
SEMNIFICATIA CIMPURILOR A SI B DIN TABEL:
A = % din salariul mediu tarifar
A = % din salariul mediu tarifar
B = cuantumul minim al pensiei
B = cuantumul minim al pensiei
(3) Încadrarea în grupele I, II şi III de muncă se face numai dacă munca din categoria respectiva a fost prestată cel puţin jumătate din perioada minima de vechime cerută pentru pensionare.
(4) Pentru fiecare an de muncă prestat în plus în munca respectiva, peste perioada minima de vechime cerută pentru pensionare, se acordă următoarele sporuri calculate la salariul mediu tarifar:

– pentru timpul lucrat in munci foarte grele sau foarte vatamatoare …….2,5 %;
– pentru timpul lucrat in munci grele sau vatamatoare ……………………2%;
– pentru timpul lucrat in munci obisnuite in calitate de muncitor ……….1,5%;
– pentru timpul lucrat in munci obisnuite in toate celelalte cazuri ………..1%.

(5) Muncile care se încadrează în cele 4 grupe se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentului decret.
(6) Maistrii, inginerii şi tehnicienii care lucrează în mod obişnuit în aceleaşi condiţii ca şi muncitorii, beneficiază de aceleaşi drepturi la pensie ca şi aceştia.
(7) Procentul total, care se aplică asupra salariului mediu tarifar, în vederea calculării pensiei, nu poate depăşi 100% .

Articolul 11

(1) Au drept la pensie de batrinete şi cei care, la împlinirea virstei de 60 de ani bărbaţii şi 55 ani femeile, nu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute mai sus, dar au o vechime în munca de minimum 10 ani.
(2) În acest caz, pensia se calculează proporţional cu numărul anilor de muncă, fără a putea fi mai mica de 250 lei lunar.

Capitolul 3 Pensia de invaliditate

Articolul 12

(1) Au drept la pensie de invaliditate, pe toată durata invaliditatii, cei care au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă.
(2) Invaliditatile care dau drept la pensie sînt de trei grade, în raport cu incapacitatea de muncă şi anume:
a) invaliditatea de gradul I, care provoacă pierderea totală a capacităţii de muncă şi nevoia de îngrijire şi supraveghere a invalidului de către altă persoană;
b) invaliditatea de gradul II, care provoacă pierderea totală a capacităţii de muncă cu posibilitatea invalidului de a se servi fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, care provoacă pierderea parţială a capacităţii de muncă, invalidul avînd posibilitatea sa presteze în profesia sa un program redus de muncă sau o munca permanenta în alta profesie cu condiţii de muncă mai uşoare.

Articolul 13

După cauzele care le provoacă, invaliditatile care dau drept la pensie sînt datorate:
a) accidentelor de muncă sau bolilor profesionale;
b) accidentelor în afară de muncă sau bolilor obişnuite;

Articolul 14

(1) În cazul cînd invaliditatea a fost cauzată de un accident de muncă sau de o boala profesională, angajaţii au drept la pensie, indiferent de vechimea în munca, după cum urmează:
a) pentru cei care au lucrat în munci foarte grele sau foarte vătămătoare ori munci grele sau vătămătoare (grupele I şi II de muncă), pînă la un nivel de 900 lei al salariului mediu tarifar:
– gradul I de invaliditate, 100%;
– gradul II de invaliditate, 85%;
– gradul III de invaliditate, 55% .
Pentru diferenţa în plus de la 900 lei pînă la salariul mediu tarifar integral, se va acorda un spor calculat la aceasta diferenţa, după cum urmează:
– 15%, pentru o vechime în munca pînă la 5 ani;
– 20%, pentru o vechime în munca între 5-10 ani;
– 25%, pentru o vechime în munca de peste 10 ani;
b) pentru cei care au lucrat în munci obişnuite (grupele III şi IV de muncă), pînă la un nivel de 700 lei al salariului mediu tarifar:
– gradul I de invaliditate, 100%;
– gradul II de invaliditate, 85%;
– gradul III de invaliditate, 50% .
Pentru diferenţa în plus de la 700 lei pînă la salariul mediu tarifar integral, se va acorda un spor calculat la aceasta diferenţa, după cum urmează:
– 10%, pentru o vechime în munca pînă la 5 ani;
– 15%, pentru o vechime în munca între 5-10 ani;
– 20%, pentru o vechime în munca de peste 10 ani.
(2) Bolile profesionale se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentului decret.

Articolul 15

(1) În cazul cînd invaliditatea a fost cauzată de un accident în afară de muncă sau de o boala obişnuită, pensia se acordă numai dacă angajatul are, la data cererii de pensionare, vechimea în munca arătată în tabelul de mai jos:

Virsta invalidului la data cererii de pensionareVechimea minima in munca (ani)
In munci obisnuitein munci foarte grele sau foarte vatamatoare si munci grele sau vatamatoare
barbatifemei
pina la 22 ani111
de la 22-25 ani322
de la 25-30 ani533
de la 30-35 ani855
de la 35-40 ani1076
de la 40-45 ani1297
de la 45-50 ani14118
de la 50-55 ani161310
de la 55-60 ani181412
peste 60 ani201514

(2) Pensia se acordă numai dacă invaliditatea a survenit în timpul activităţii salariate sau în interval de cel mult un an după încetarea acestei activităţi.

Articolul 16

Cuantumul pensiei de invaliditate cauzată de un accident în afară de muncă sau de o boala obişnuită, pentru angajaţii care au vechime minima prevăzută în articolul precedent, se stabileşte după cum urmează:
a) pentru cei care au lucrat în munci foarte grele sau foarte vătămătoare şi în munci grele sau vătămătoare (grupele I şi II de muncă), pînă la un nivel de 900 lei al salariului mediu tarifar:
– gradul I de invaliditate, 85%;
– gradul II de invaliditate, 70%;
– gradul III de invaliditate, 40% .
Pentru diferenţa în plus de la 900 lei pînă la salariul mediu tarifar integral, se va acorda un spor calculat la aceasta diferenţa, după cum urmează:
– 15%, pentru o vechime în munca pînă la 5 ani;
– 20%, pentru o vechime în munca între 5-10 ani;
– 25%, pentru o vechime în munca de peste 10 ani;
b) Pentru cei care au lucrat în munci obişnuite (grupele III şi IV de muncă), pînă la un nivel de 700 lei al salariului mediu tarifar;
– gradul I de invaliditate, 80%;
– gradul II de invaliditate, 65%;
– gradul III de invaliditate, 35% .
Pentru diferenţa în plus de la 700 lei pînă la salariul mediu tarifar integral, se va acorda un spor calculat la aceasta diferenţa, după cum urmează:
– 10%, pentru o vechime în munca pînă la 5 ani;
– 15%, pentru o vechime în munca între 5-10 ani;
– 20%, pentru o vechime în munca de peste 10 ani.

Articolul 17

Cuantumul minim integral lunar al pensiei de invaliditate se stabileşte astfel:
a) în caz de accident de muncă sau boala profesională:
– 400 lei, pentru gradul I de invaliditate;
– 350 lei, pentru gradul II de invaliditate;
– 250 lei, pentru gradul III de invaliditate;
b) în caz de accident în afară de muncă sau boala obişnuită:
– 350 lei, pentru gradul I de invaliditate;
– 300 lei, pentru gradul II de invaliditate;
– 200 lei, pentru gradul III de invaliditate.

Articolul 18

(1) Au drept la pensie de invaliditate cauzată de un accident în afară de muncă sau de o boala obişnuită şi cei care nu îndeplinesc condiţiile de vechime arătate în art. 15, dacă au cel puţin 1/2 din vechimea minima pe care o prevede tabelul din acel articol.
(2) În acest caz, pensia se calculează proporţional cu numărul anilor de muncă, fără a putea fi mai mica decît:
– 250 lei pentru gradul I de invaliditate;
– 200 lei pentru gradul II de invaliditate;
– 150 lei, pentru gradul III de invaliditate.

Articolul 19

(1) Pensia de invaliditate se acordă, indiferent de vechimea în munca, şi celor care au devenit invalizi în perioada cît:
a) au îndeplinit serviciul militar, cu excepţia cadrelor militare permanente;
b) au făcut practica în producţie ca studenţi, elevi sau ucenici;
c) au îndeplinit sarcini de stat sau obşteşti.
(2) Cei prevăzuţi în alin. 1 lit. a au drept la pensie de invaliditate cauzată de un accident de muncă, de o boala profesională sau de o boala obişnuită.
(3) Cei prevăzuţi în alin. 1 lit. b şi c au drept la pensie de invaliditate cauzată numai de un accident de muncă sau de o boala profesională.
(4) Dacă invaliditatea a fost cauzată de un accident de muncă sau de o boala profesională, cuantumul lunar al pensiei se stabileşte, după cum urmează:
a) pentru cei care au avut anterior sau concomitent situaţiile arătate în alin. 1 calitatea de angajat, în cuantumul prevăzut pentru angajaţi;
b) pentru cei care nu au avut calitatea de angajat, în următoarele cuantumuri:
– 350 lei, pentru invalizii de gradul I;
– 300 lei, pentru invalizii de gradul II;
– 200 lei, pentru invalizii de gradul III.
(5) Dacă invaliditatea a fost cauzată de o boala obişnuită, cuantumul lunar al pensiei se stabileşte, după cum urmează:
a) pentru cei care au avut anterior sau concomitent situaţiilor arătate în alin. 1 calitatea de angajat, dacă îndeplinesc condiţiile de vechime cerute pentru acordarea unei pensii de invaliditate, în cuantumul prevăzut pentru angajaţi;
b) pentru cei care nu îndeplinesc condiţiile de vechime la care se referă lit. a sau nu au avut calitatea de angajat, în următoarele cuantumuri:
– 250 lei, pentru invalizii de gradul I;
– 200 lei, pentru invalizii de gradul II;
– 150 lei, pentru invalizii de gradul III.

Articolul 20

Pensionării de invaliditate de gradul I au drept, în afară de pensie, la o indemnizaţie pentru îngrijire în suma de:
a) 200 lei lunar, dacă invaliditatea este cauzată de un accident de muncă sau de o boala profesională;
b) 100 lei lunar, dacă invaliditatea este cauzată de un accident în afară de muncă sau de o boala obişnuită.

Articolul 21

(1) Invalizii de gradul I şi II, din accidente de muncă sau boli profesionale, care au vechimea în munca necesară pentru obţinerea pensiei de batrinete, au drept sa primească cuantumul acestei pensii, chiar dacă nu au atins limitele de vîrsta pentru obţinerea unei asemenea pensii.
(2) Dacă invaliditatea de gradul I sau II a fost provocată de un accident în afară de muncă sau de o boala obişnuită, pensia de batrinete se acordă numai în cazul în care invalidul îndeplineşte şi condiţia de vechime integrală în munca, cerută pentru acordarea pensiei de invaliditate.
(3) Invalizii la care se referă alineatele precedente rămîn supuşi revizuirii medicale periodice, cu excepţia acelora care prezintă invaliditati ireversibile.

Articolul 22

(1) Pensionării de invaliditate sînt supuşi revizuirii sub raportul capacităţii lor de muncă, după cum urmează:
a) la un an, pentru invaliditatile de gradele I şi II;
b) la şase luni, pentru invaliditate de gradul III.
(2) Pensionării care prezintă invaliditati ireversibile, nu sînt supuşi revizuirii medicale.

Articolul 23

(1) Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, precum şi organele locale sînt obligate să asigure încadrarea invalizilor de gradul III în locuri de muncă corespunzătoare cu capacitatea lor de muncă.
(2) În vederea încadrării invalizilor, unităţile sînt obligate sa rezerve pentru aceştia 3-5% din numărul total al posturilor.
(3) Ministerele şi celelalte organe centrale vor fixa, pe unităţi, numărul locurilor rezervate pentru invalizi, în limitele arătate în alin. 2, precum şi întreprinderile care vor organiza centre de recalificare pentru aceştia.

Capitolul 4 Pensia de serviciu

Articolul 24

(1) Are drept la pensie de serviciu:
a) personalul navigant profesionist din aeronautica civilă, care nu mai îndeplineşte nici una din funcţiile de navigant profesionist în aeronautica, dacă:
– are o vechime în serviciu de cel puţin 20 ani şi
– a împlinit vîrsta de 50 ani;
b) personalul artistic din instituţiile de arta, la îndeplinirea condiţiilor de vechime în profesie şi de vîrsta, prevăzute în tabelul anexa la regulamentul de aplicare a prezentului decret.
(2) Calculul pensiei de serviciu se face potrivit dispoziţiilor prevăzute în prezentul decret pentru pensia de batrinete.
(3) În cazul în care personalul navigant profesionist din aeronautica civilă are o vechime în funcţie de cel puţin 20 ani, însă nu are vîrsta de 50 ani şi este oprit sa mai exercite funcţii de navigant profesionist în aeronautica civilă, are drept la pensie de serviciu tranzitorie.
(4) Calculul pensiei de serviciu tranzitorie se face potrivit prevederilor din regulamentul de aplicare a prezentului decret.

Articolul 25

Prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri se va putea stabili dreptul la pensie de serviciu şi pentru alte categorii de angajaţi cu vechimi mari în munca şi indiferent de vîrsta.

Capitolul 5 Pensia pentru merite deosebite

Articolul 26

Au drept la pensie pentru merite deosebite acei care au adus o contribuţie excepţionala la înfăptuirea şi întărirea regimului de democratie populara, precum şi acei care au adus servicii excepţionale în domeniul activităţii economice, ştiinţifice, artistice, culturale sau în orice activitate profesională sau obsteasca.

Articolul 27

Pensia pentru merite deosebite, precum şi pensia pentru urmaşii acelor cu asemenea merite, se acordă prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Capitolul 6 Pensia de urmaş

Articolul 28

(1) Au drept la pensie de urmaş, în condiţiile prevăzute mai jos, membrii de familie şi anume: copiii, sotia, soţul, părinţii, fraţii şi surorile, care se aflau în întreţinerea celui decedat.
(2) Membrii de familie au drept la pensie de urmaş numai dacă cel decedat îndeplinea, la data decesului condiţiile pentru obţinerea unei pensii sau era pensionar.

Articolul 29

(1) Au drept la pensie de urmaş, copiii:
a) pînă la vîrsta de 16 ani, sau dacă urmează o şcoala, pînă la vîrsta de 18 ani;
b) orfanii de ambii părinţi, precum şi copiii acelora care beneficiază de pensie pentru merite deosebite, care urmează studii superioare, pînă la terminarea acestor studii, fără a depăşi, însă, vîrsta de 25 ani;
c) dacă au devenit invalizi de orice grad, pînă la împlinirea virstelor arătate la lit. a sau b sau în termen de cel mult un an de la împlinirea acestor virste, pe toată durata invaliditatii.
(2) În cazul decesului unuia dintre părinţi, copiii au drept la pensia de urmaş, indiferent de veniturile părintelui rămas în viaţa.

Articolul 30

Are drept la pensie de urmaş, sotia:
a) dacă a împlinit vîrsta de 55 ani, indiferent de vîrsta avută la data decesului soţului, pe tot timpul vieţii;
b) dacă a împlinit vîrsta de 50 ani şi a născut 5 sau mai mulţi copii, indiferent de vîrsta avută la data decesului soţului, pe tot timpul vieţii;
c) dacă a împlinit vîrsta de 50 ani, indiferent de vîrsta avută la data decesului soţului şi are cel puţin 20 ani de casnicie cu soţul decedat, pe tot timpul vieţii;
d) dacă, la data decesului soţului are unul sau mai mulţi copii minori, pînă cînd copiii împlinesc vîrsta de 16 ani, sau, dacă urmează o şcoala, 18 ani;
e) dacă se afla în stare de invaliditate, de orice grad, survenită înainte sau după decesul soţului, pe toată durata invaliditatii.

Articolul 31

Are drept la pensie de urmaş, soţul:
a) dacă, la data decesului sotiei, avea vîrsta de 60 ani, pe tot timpul vieţii;
b) dacă a devenit invalid de orice grad, înainte de data decesului sotiei sau în termen de cel mult un an de la această dată, pe toată durata invaliditatii.

Articolul 32

Are drept la pensie de urmaş, părintele:
a) dacă, la data decesului fiului sau fiicei, avea vîrsta de 60 ani tatăl sau 55 ani mama, pe tot timpul vieţii;
b) dacă a devenit invalid de orice grad, înainte de data decesului fiului sau fiicei sau în termen de cel mult un an de la această dată, pe toată durata invaliditatii.

Articolul 33

Au drept la pensie de urmaş, fraţii şi surorile:
a) pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă urmează o şcoala, pînă la vîrsta de 18 ani;
b) dacă au devenit invalizi de orice grad, înainte de împlinirea virstelor arătate la lit. a sau în termen de cel mult un an de la împlinirea acestor virste, pe toată durata invaliditatii.

Articolul 34

(1) Are dreptul la pensie de urmaş, sotia sau soţul supravieţuitor, ori unul dintre părinţii decedatului, indiferent de capacitatea de muncă sau de vîrsta, chiar dacă are salariu sau alte venituri, cînd vreuna dintre aceste persoane îngrijeşte de copii, fraţi sau surori ai decedatului, care nu au împlinit vîrsta de 8 ani, pînă la împlinirea acestei virste.
(2) Dacă, între timp, sotia sau mama decedatului a împlinit vîrsta de 55 ani, ori soţul sau tatăl decedatului a împlinit vîrsta de 60 ani, pensia acordată se menţine pe tot timpul vieţii.
(3) De asemenea, dacă între timp, cei arătaţi în alin. 2 au devenit invalizi de orice grad, au dreptul la pensia acordată pe toată durata invaliditatii.

Articolul 35

(1) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte, luindu-se ca baza de calcul:
a) pensia susţinătorului decedat, dacă era pensionar;
b) pensia de batrinete ce s-ar fi cuvenit susţinătorului decedat;
c) pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate, ce s-ar fi cuvenit celui decedat, dacă decesul a fost cauzat de un accident de muncă sau de o boala profesională;
d) pensia corespunzătoare gradului II de invaliditate ce s-ar fi cuvenit celui decedat, dacă decesul a fost cauzat de un accident în afară de muncă sau de o boala obişnuită.
(2) În cazul cînd celui decedat i s-ar fi cuvenit o alta pensie într-un cuantum mai mare, se va lua ca baza de calcul aceasta pensie.
(3) Pentru stabilirea pensiei de urmaş cuvenită copiilor orfani de ambii părinţi, se vor lua ca baza de calcul pensiile cumulate ce se cuvin părinţilor decedati.
(4) Asupra bazei de calcul se aplică următoarele procente:

ProcenteNumarul urmasilor cu drept la pensie
   100pentru 3 sau mai multi
    75pentru 2
    50pentru 1

Capitolul 7 Ajutorul social

Articolul 36

(1) Au drept la ajutor social angajaţii care au încetat activitatea:
a) dacă au vîrsta de 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile şi nu îndeplinesc condiţiile de vechime în munca pentru a primi pensie de batrinete, dar au cel puţin 5 ani vechime în munca după 23 August 1944;
b) dacă au devenit invalizi de orice grad în timpul activităţii salariate, dar nu îndeplinesc condiţiile de vechime în munca pentru a primi pensie de invaliditate.
(2) Cuantumul lunar al ajutorului social este:
– 250 lei, pentru cei care îndeplinesc condiţiile de la alin. 1, lit. a, precum şi pentru invalizii de gradul I;
– 200 lei pentru invalizii de gradul II şi
– 100 lei, pentru invalizii de gradul III.

Articolul 37

(1) Are drept la ajutor social, în caz de deces al soţului, şi sotia, care nu îndeplineşte condiţiile pentru a primi pensia de urmaş şi nu are mijloace de existenta, după cum urmează:
a) 200 lei lunar, în cazul cînd soţul era pensionar sau îndeplinea condiţia de vechime în munca pentru obţinerea unei pensii;
b) 100 lei lunar, în cazul cînd soţul angajat nu îndeplinea condiţia pentru a fi pensionar.
(2) Ajutorul se acordă pînă la încadrarea în munca, fără a depăşi şase luni.

Articolul 38

Ajutorul social se acordă de către comitetul executiv al sfatului popular de raion, oraş sau de raion orasenesc, la propunerea comisiei pentru stabilirea pensiilor de pe lîngă oficiile de prevederi sociale, conform normelor prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentului decret.

Capitolul 8 Calcularea şi recalcularea pensiilor

Articolul 39

(1) Pensia se calculează luindu-se ca baza salariul mediu tarifar.
(2) La stabilirea salariului mediu tarifar, se iau în considerare şi sporurile acordate pentru condiţii de muncă grele sau vătămătoare.
(3) Salariul mediu tarifar care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este cel din ultimele 12 luni de activitate, sau, la cererea celui îndreptăţit, salariul mediu tarifar din oricare perioada de 5 ani de activitate consecutiva din ultimii 10 ani de muncă.

Articolul 40

Cuantumul maxim al tuturor categoriilor de pensie este de 1.200 lei lunar, cu excepţia pensiei pentru merite deosebite, care se acordă prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Articolul 41

Pensionarul care rămîne sau se reincadreaza în munca după stabilirea pensiei, poate cere recalcularea acesteia, la ieşirea din munca, luindu-se în considerare timpul muncit după stabilirea iniţială a pensiei.

Articolul 42

(1) Pensiile stabilite pe baza legilor anterioare vor fi recalculate potrivit normelor stabilite în regulamentul de aplicare a prezentului decret.
(2) Cei pensionaţi cu reducere de vîrsta sau de vechime în munca, pe baza unor acte normative speciale, precum şi urmaşii acestora, vor rămîne mai departe în drepturile de pensie pe care le-au avut, recalcularea facindu-se numai în ceea ce priveşte cuantumul pensiilor.
(3) Cei pensionaţi pe baza unor legi anterioare, dacă nu întrunesc condiţiile de vechime sau vîrsta prevăzute prin decretul de faţa pentru a primi o pensie, vor primi pensia minima corespunzătoare.
(4) Pensia recalculata nu poate fi mai mica decît cuantumul pensiei anterior încasate, împreună cu toate drepturile băneşti legate de aceasta.

Articolul 43

Pensiile personale care au fost stabilite pe baza diferitelor decrete, precum şi prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri, se vor recalcula în limitele fixate prin regulamentul de aplicare a prezentului decret.

Articolul 44

Pensionării cu pensii sociale vor fi încadraţi la pensie sau la ajutor social, de către comisiile de stabilire a pensiilor şi de către comitetele executive ale sfaturilor populare, conform prevederilor regulamentului de aplicare a prezentului decret.

Articolul 45

(1) În perioada de recalculare, potrivit dispoziţiilor decretului de faţa, a pensiilor anterioare, pensionării vor continua sa primească pensia veche.
(2) Diferenţele faţă de pensiile vechi vor fi achitate cu începere de la data de 1 august 1959.
(3) În cazul în care pensionării nu mai îndeplinesc condiţiile legale pentru a primi pensie sau ajutor social sumele încasate în perioada de recalculare nu vor fi restituite.

Capitolul 9 Unificarea caselor de asigurări şi de pensii

Articolul 46

(1) Toate casele de asigurări şi de pensii, cu excepţia caselor de pensii ale cadrelor militare permanente, se unifica într-o singura administraţie, cu mai multe sectoare.
(2) Stabilirea şi plata pensiilor, pentru toate categoriile de beneficiari, se va face de aceleaşi organe.
(3) Fiecare sector va dispune de fonduri proprii şi va acorda drepturile de pensii şi asigurări celor care au desfăşurat sau desfăşoară activităţi ce aparţin sectorului respectiv.
(4) Drepturile de pensii vor fi acordate de fiecare sector pe baza dispoziţiilor prezentului decret, care se vor aplica în mod corespunzător.
(5) Pentru stabilirea drepturilor la pensie, fiecare sector va recunoaşte ca vechime în munca şi perioadele de activitate ce aparţin celorlalte sectoare.
(6) Pensia se va stabili în condiţiile în care se acordă pensiile de sectorul căruia îi aparţine activitatea în care cel îndreptăţit la pensie are vechimea cea mai mare şi se va plati din fondurile acestui sector.

Articolul 47

Consiliul de Miniştri va stabili normele de organizare şi funcţionare a administraţiei unice de pensii, precum şi condiţiile de acordare a drepturilor de asigurări şi pensii, corespunzătoare fiecărui sector.

Capitolul 10 Dispoziţii finale

Articolul 48

(1) Pensia de orice fel sau ajutorul social se stabileşte la cererea celui îndreptăţit.
(2) Pensia de batrinete se stabileşte şi la cererea unităţii.
(3) Pentru cei care exercită anumite profesii intelectuale, stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentului decret, cererea de pensionare a unităţii nu se poate face decît la împlinirea virstei de 65 ani pentru bărbaţi şi 60 ani pentru femei.

Articolul 49

(1) Contractul de muncă al angajaţilor, pensionaţi la cererea unităţii, se desface pe data înscrierii la pensie.
(2) Pe aceeaşi dată se poate desface şi contractul de muncă al celor pensionaţi la cererea lor.

Articolul 50

(1) Nimeni nu poate primi decît o singura pensie, indiferent de fondul din care aceasta este plătită ori de legea în care este prevăzut dreptul la pensie.
(2) Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru a primi mai multe pensii pot opta, oricînd, pentru una dintre ele.

Articolul 51

(1) Stabilirea pensiei se face de către comisiile pentru stabilirea pensiilor de pe lîngă oficiile de prevederi sociale ale comitetelor executive ale sfaturilor populare de raion, oraş sau raion orasenesc, în raza cărora domiciliază cel care are dreptul la pensie.
(2) Deciziile acestor comisii pot fi contestate de cel care cere pensia, la comisiile regionale de contestaţii de pe lîngă oficiile de prevederi sociale ale comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale, respectiv al Capitalei Republicii Populare Române.

Articolul 52

(1) Determinarea gradului de invaliditate în vederea stabilirii dreptului la pensie va fi facuta de organele de expertiza medicală a capacităţii de muncă de raion, oraş sau raion orasenesc ori din centre muncitoresti.
(2) Deciziile date de aceste organe pot fi contestate de cel care cere pensia, la organele de expertiza medicală a capacităţii de muncă regionale, respectiv al Capitalei Republicii Populare Române.

Articolul 53

(1) Persoanele care au cotizat la fostele asigurări sociale un timp cel puţin egal cu vechimea în munca necesară pentru acordarea unei pensii de batrinete şi îndeplinesc condiţia de vîrsta, vor primi pensia de batrinete după normele stabilite pentru angajaţi.
(2) Cuantumul pensiei va fi pensia minima stabilită pentru categoriile corespunzătoare de asiguraţi.

Articolul 54

Cetăţenii unui stat străin şi urmaşii lor, domiciliaţi pe teritoriul Republicii Populare Române, pot cere înscrierea la pensie, pe baza dispoziţiilor prezentei legi, pentru timpul servit în ţara străină, potrivit convenţiilor încheiate între Republica Populara Romina şi statul respectiv.

Articolul 55

(1) Pensia, ajutorul social, precum şi orice alte sume cuvenite celor în drept şi rămase neplătite din vina acestora, se prescriu în termen de 6 luni de la data cînd trebuiau să fie achitate.
(2) În cazul în care neplata nu se datoreşte vinei pensionarului, i se vor achită sumele restante, dacă acestea sînt cerute în termen de trei ani de la data de cînd sînt datorate.

Articolul 56

Orice sume plătite în plus pensionarilor cu titlu de pensie şi alte drepturi aferente, datorită unor gresite stabiliri, pînă la data intrării în vigoare a prezentului decret, nu se mai urmăresc.

Articolul 57

Compensaţia de cartela pentru pensionari şi sotiile lor nesalariate se desfiinţează pe data de 1 august 1959.

Articolul 58

Pînă la intrarea în vigoare a normelor de organizare şi funcţionare a administraţiei unice de pensii, prevederile prezentului decret referitoare la recalcularea pensiilor se aplică, în mod corespunzător, tuturor caselor de asigurări şi pensii existente, în cadrul fondurilor respective.

Articolul 59

Pierd dreptul la pensie şi la ajutor social acele persoane care, pînă la 23 august 1944, au desfăşurat o activitate antidemocratica, reactionara, potrivnica intereselor poporului, acei care au militat şi au avut un rol activ în introducerea dictaturii militare-fasciste, precum şi acei care manifesta atitudine dusmanoasa faţă de regimul democrat-popular.

Articolul 60

Normele privitoare la pierderea dreptului la pensie şi ajutor social, la suspendarea plăţii acestora, precum şi cele referitoare la recalcularea şi plata pensiilor, la vechimea în munca şi determinarea salariului mediu tarifar, vor fi stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentului decret, aprobat prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri*).
————- Notă *) Acest regulament a fost publicat în C.H.D. nr. 32 din 5 sept. 1959.

Articolul 61

Invalizii şi accidentatii de război, urmaşii acestora şi urmaşii celor morţi sau dispăruţi în război vor primi pensia potrivit decretului de faţa şi în condiţiile ce se vor stabili prin regulament.

Articolul 62

Prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri vor putea fi aduse îmbunătăţiri procentelor de calcul şi cuantumurilor maxime şi minime ale pensiilor.

Articolul 63

Cei care vor falsifica acte pentru obţinerea drepturilor prevăzute în prezentul decret sau vor folosi asemenea acte, ori vor savirsi alte încălcări ale dispoziţiilor acestui Decret, în cazul în care constituie infracţiuni, vor fi pedepsiţi potrivit legii penale.

Articolul 64

(1) Se abroga:
Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 4156 din 19 decembrie 1953, prin care s-a aprobat Decizia nr. 4/1953 a Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populara Romina, pentru acordarea drepturilor de pensie în cadrul Asigurărilor Sociale de Stat.
Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 687 din 13 iulie 1951 privind înfiinţarea comisiilor medicale de expertiza a capacităţii de muncă şi a comisiilor pentru stabilirea pensiilor.
Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 339 din 17 martie 1956, prin care s-a aprobat Hotărîrea nr. 5/1956 a Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populara Romina, pentru acordarea drepturilor la pensie în cadrul asigurărilor sociale de stat, personalului artistic din instituţiile artistice.
Dispoziţiile privitoare la pensii din Decretul nr. 416 din 20 octombrie 1953, privind stabilirea drepturilor personalului navigant profesionist din aeronautica civilă a Republicii Populare Române, cu modificările ulterioare.
Decretul nr. 117 din 23 martie 1956, privitor la reglementarea modului de acordare a pensiilor personale.
Decretul nr. 446 din 24 septembrie 1956, privind acordarea de pensii sociale, salariaţilor care nu îndeplinesc condiţiile minime de vechime în cîmpul muncii, în cadrul Asigurărilor Sociale de Stat, precum şi membrilor lor de familie.
Decretul nr. 439 din 24 septembrie 1956, privind abrogarea Decretului nr. 102/1948, pentru revizuirea pensionarilor publici plătiţi din bugetul Casei Generale de Pensii şi a Decretului nr. 3/1950, pentru revizuirea drepturilor la pensie.
Decretul nr. 572 din 5 noiembrie 1956, privind stabilirea pensiilor minime.
(2) Se abroga de asemenea, pe data intrării în vigoare a Hotărîrii Consiliului de Miniştri, data în temeiul art. 47 din prezentul decret, toate actele normative care reglementează funcţionarea caselor de asigurări şi pensii ce vor fi inglobate într-o administraţie unica de pensie.
(3) Se abroga şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret.

Articolul 65

Prezentul decret intră în vigoare pe data de 1 august 1959.

Lasă un comentariu