Printre noutățile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masterului și a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultății, stagiului militar, pensii de invaliditate, concediului medical, celui pentru creșterea copilului, șomajului indemnizat, deportării, prizonieratului și detenției politice, prevăzute de legislația în vigoare.

Condiția pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.

Proiectul de lege prevede și debirocratizarea și accesul online la informațiile despre propriile contribuții. Astfel, ANAF va transmite către Casa Națională de Pensii Publice sumele datorate și plătite pentru fiecare salariat. Cetățenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obținut și sumele achitate drept contribuții.

În proiectul noii legi se menține contractul de asigurare facultativă, care suferă totuși câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana își va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani.

Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplății integrale, se va lua în calcul suma parțial achitată. În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se mențin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul.

Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate și cea de urmaș. Sunt aceleași patru categorii ca și în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.

În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de vechime minimă și vârstă standard de pensionare.

Ca și excepție, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În același timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul și se valorifică perioadele necontributive asimilate.

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

Se mențin celelalte prevederi din actuala legislație cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condițiile speciale și deosebite, handicapul s.a.

În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activități profesionale independente, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficiență funcțională gravă și capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficiență funcțională accentuată și capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.

Pensia de urmaș se menține și, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestație, și anume ajutorul pentru soțul supraviețuitor, care va primi 25% din pensia soțului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. Persoanele cu vechime între 10 ani și 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. În cazul în care din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislația în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferențiere în funcție de anii lucrați între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situația în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie.

O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opțiunii pentru indemnizația socială minimă.Pensionarii aflați deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie și indemnizația socială minimă, cu 3 luni înainte de aplicarea efectivă a legii. Opțiunea se va face prin poștă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Națională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghișee.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizația socială minimă ei opt opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează în termenul de 3 luni amintit rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivității.

Sunt exceptați pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă și au realizat stagiul minim cuprins între 10 și 15 ani, conform legislației în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepție este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizație socială și vor face obiectul unei alte legi.

Acordul global și alte drepturi de natură salarială:

Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuții: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii și alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverințelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată inițial.

Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuții și, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei. ( Vezi un punct de vede mai jos la concluzii).

Condițiile speciale și deosebite și fostele grupe de muncă se păstrează și, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoașterea altor locuri de muncă în condiții speciale. Vezi aici forma proiectului de lege Proiect_legea_pensiilor

Formula de calcul:

Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulțit cu Valoarea Punctului de Referință (VPR).

Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărțită la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărțit la câștigul mediu brut pe economie.

VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 și a fost determinată prin împărțirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

Formula de calcul are avantajul nu doar că elimină inechitățile, dar duce și la creșterea tuturor pensiilor.

Aplicarea legii:

Legea se aplică etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare.

Valoarea punctului de pensie se actualizează conform Programului de Guvernare, și anume:

* 1.265 de lei în 2019;

* 1.775 de lei în 2020;

* 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global și altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuții;

* iar din anul 2022 Valoarea Punctului de Referință se va indexa, anual, cu inflația. (Sursa :mmuncii.ro)

Află din timp ce valoare va avea pensia ta, cere o recalculare la calcul@pensiata.ro .

Scrie la consultanta@pensiata.ro , părerea ta, opinii sau recomandări legate de acest proiect.

Mărturii Clienți

Stimate domnule COVACIU,  Va multumesc pentru serviciul de consultanta oferit. Atat eu, cat si tuturor voi recomanda in continuare sa apeleze cu cea mai mare incredere la serviciile dumneavoastre de o inalta calitate si corectitudine. Cu multa stima, Guliciuc A. (Suceava 16.08.2018).

Primele concluzii: valorile care arată creșterea pensiilor nu sunt garantate însă sigure sunt paragrafele care limitează accesul la pensii , voi reveni.

Din legea în vigoare în actualul proiect de lege au fost eliminate compensațiile acordate asiguraților care au avut rezidența de minim 30 de ani în zone cu poluare severă pentru care pensionarea anticipată parțială se realiza fără diminuare dacă solicitau acest drept cu maxim 2 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. ( Sunt curios dacă inițiatorii acestor prevederi vor reacționa la fel ca atunci când și-au însușit proiectele de legi).

Primele, venitul realizat prin ore suplimentare sau acord global nu au făcut parte din baza de fiscalizare pentru CAS sau pensie suplimentară urmare, legal , nu au putut face parte din baza de calcul a pensiilor, urmare angajatii care au realizat spre exemplu 1000 lei lunar suplimentar prin acord global la un venit brut de 3000 lei au plătit CAS/Pensie Suplimentară pentru 2000 lei și nu pentru 3000 lei, prin actualul proiect se face o nedreptate pentru cei care, în acest caz, au plătit CAS pentru 3000 lei si vor avea un punctaj egal cu cei care au plătit doar pentru 2000 lei, astfel că acest caz afirmația: pentru contributivitate egală se plătește pensie egală   nu mai are fundament.

Legea își pierde grav din caracterul de asigurare mai ales pentru tineri, astfel că în cazul unui accident sau boală prin care se dobândește un grad de invaliditate pensia de invaliditate nu le va fi accesibilă decât după 31-33 ani datorită obligativității de a avea la data solicitării un stagiu de cotizare contributiv de minim 15 ani ( Atenție pentru tinerii care muncesc în locuri de muncă cu expunere la accidente sau boli profesionale).

Calculul pensiei prevede o constantă adică 25 ca fiind stagiul mediu complet de cotizare rezultat din ultimele 4 legi a pensiilor însă valoarea punctului de pensie ce se actualizează conform ”Programului de Guvernare” , program pentru care  istoria  de după 1989, a guvernărilor derulate, arată că nu prezintă predictibilitate sau o garanție pentru asigurarea unui viitor sigur la data retragerii din activitatea profesională a celor care cotizează la sistemul public de pensii. Deși se clamează o egalitate între sexe, acest lucru nu mai este valabil deoarece spre exemplu femeile care au noascut 2 copii înainte de 1990 , nu au avut stagiu de cotizare recunoscut pe durata creșterii copiilor fiind ”scoase din producție” urmare în același interval de timp bărbații au realizat un punctaj total mai MARE. Stabilirea unui stagiul complet de cotizare mai mic pentru femei valabil în legea 263/2010 față de bărbați aducea un echilibru în stabilirea valorii pensiilor acum , deși la acest proiect au muncit (din declarații ) mai cu seamă 3 femei (!?) nu s-a mai ținut cont de acest crunt adevăr.

Efecte pozitive pe care le aduce proiectul de lege pot menționa posibilitatea de a cumula pensia cu salariul a celora care în actuala lege se pensionau anticipat după 43 de ani de contributivitate si care nu puteau cumula pensia cu salariul iar acum practic pensia anticipată fără penalitate s-a topit in pensie pentru limită de vârstă redusă. Astfel cei care au realizat 43 ani stagiu de cotizare contributiv se pot pensiona cu maxim 5 ani mai repede decat varsta standard de pensionare prin pensie la limită de varsta putand cumula pensia cu salariul ( model preluat din legislatia tărilor din Vest).

Soțul supraviețuitor poate realiza venituri până la concurența Câștigului Salarial Mediu concomitent cu pensia de urmaș față de doar 35% din Câștigului Salarial Mediu cât este prevăzut în legea 263/2010.

O prevedere care aduce un plus pentru femeile care au crescut 3 sau mai mulți copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani pentru fiecare copil plus câte un an pentru fiecare copil peste acest număr. Legea nu stabilește nici un beneficiu pentru soțul care și-a crescut singur copii în aceiași situație .

Mărturii clienți

Buna ziua d-le Covaciu,  Multumesc pentru lucrare, sincer nu ma asteptam sa fie asa de detailata . Sigur va voi recomanda si altor colegi/prieteni ! Felicitari ! . (Santamarian A. 23.08.2018)

Va multumesc foarte mult pentru lucrare!!!!  chiar mi-ati facut o surpriza frumoasa sa primesc aceasta lucrare de Sf Maria ziua mea am luat act de recomandarile dvs., am ceva neclaritati si intrebari dar le voi face in cursul saptaminii viitoare tinind cont ca este sarbatoare si weekend acum. Va doresc din suflet un weekend binecuvintat cu sanatate maxima si multe bucurii!  Cu stima,

Maria L. L. M. (08.09.2018)

IOAN COVACIU

Septembrie 2018.

Știrea se actualizează..

8 Comentarii

  • Buna ziua, Sa inteleg ca acum cei care isi cumpara vechime se ia in considerare la pensia anticipata ?

    • Din păcate, OUG 103/2017 stabilește că doar pentru pensia la limită de vârstă mai este valabil stagiul cumpărat prin Contract de Asigurare Socială după 01.01.2018.

  • Buna seara
    As vrea sa stiu si eu cand ma pot pensiona.Sunt nascuta in anul 1962 26 iunie am trei copii am aproape 28 ani vechime si sant operata si de tiroida extirpare totala.Va multumesc.

    • Stimată Lucreția, varsta standard de pensionare in cazul dumneavoastră este 62 de ani si 3 luni, o pensionare mai timpurie se va putea realiza numai dacă veți avea realizat minim 32 ani si 8 luni stagiu contributiv. Reducerea varstei de pensionare cu 2 ani pentru fiecare copil nascut si crescut pana minim la 16 ani este prevăzută in noul proiect al legii pensiilor, dar care se va aplica numai din ianuarie 2021.

  • Buna ziua!
    Numele meu este Tudor, născut pe 17.07.1960.
    Am lucrat in grupa a II-a 21 de ani și 7 luni. Imi puteti spune va rog cand pot iesi la pensie?
    Va multumesc anticipat.

    • Stimate Tudor, pensionarea anticipată parțială se va putea realiza de la 60 de ani, iar de la 60 ani si 6 luni veți trece din oficiu la pensia pentru limită de varsta redusă grație celor 4 ani si 6 reducere varsta standard de pensionare pentru cei peste 21 de ani realizați în grupa 2. Pentru un raspuns complet si corect trebie realizată o analiză a dosarului de pensionare în acest sens puteți accesa serviciile dezvoltate de http://www.pensiata.ro.

  • Nu inteleg de ce pentru cei cate s-au nascut mai tarziu creste varsta de pensionare.Oare noi nu muncim la fel ca ceilalti si nu cotizam la fel s-au faptul ca lucram in mai mult stres ne creste durata de viata? Mi se pare normal ca toata lumea sa aiba aceiasi varsta de pensionare indiferent de anul in care e nascut.

Lasă un comentariu

/* ]]> */