Stagiul contributiv, 35 ani, condiţii grele de muncă, excluziune socială…

Sistemul de asigurări sociale a fost conceput pentru a elimina riscul de excluziune socială pentru cei care aderă la acest sistem.
De asemenea, în măsura în care s-a putut, în unele state sau inclus prevederi legale prin care să fie păstrată și tradiția organizării sociale. Astfel sunt țâri în care „Stâlpul Casei” este fiul cel mic care a rămas în casa părintească alături de părinți, caz în care legislația de asigurări sociale acordă pensie de urmaș inclusiv părinților dacă fiul trece „în lumea celor drepți”.
O vreme a existat o înțelegere a faptului că o mamă, care crește 2,3 copii, nu poate avea realizat un stagiu de cotizare „în câmpul muncii” egal cu al bărbatului astfel că femeile au avut stabilit un stagiu complet de cotizare mai mic cu până la 5 ani față de bărbați.

În fiecare stat, indiferent de zona geografică, a stabilit perioade de activitate mai mici pentru a se putea accesa pensia în cazul celor care au prestat activități în sectoare grele ale economiei (minerit, radiații, toxicitate, etc).

România

La noi începând cu 01.09.2024 a intrat în vigoare, ca trenurile în Gara de Nord, cu o întârziere de 4 luni și mari provocări pentru categoriile de asigurați de mai sus.
Persoanele care realizează stagiu de cotizare în condiții grele de muncă primesc 3 luni pentru fiecare an realizat în grupa a II-a sau 6 luni pentru fiecare an realizat în grupa a I-a. Dacă până la 31.08.2024 aceste perioadele suplimentare primite pentru grupe superioare de muncă erau validate pentru realizarea stagiului complet de cotizare contributiv, din 01.09.2024 prin noua lege aceste perioade sunt considerate necontributive și NU mai fac parte din stagiul de cotizare necesar. În aceste condiții pensionarea este tot mai departe.
Practic un bărbat sau o femeie născută după 01.01.1970 trebuie să realizeze „în câmpul muncii” 35 de ani pentru a se putea pensiona cu reducerea vârstei de pensionare aferentă anilor realizați în condiții grele de muncă.
Este greu de presupus că după 30 de ani de muncă în radiații sau în topitoriile de metal o persoană, după erodarea stării de sănătate, să mai aibă capacitatea de a depune un efort constant 8 ore din 8, 5 sau 6 zile lucrătoare pe săptămână. Consecința va fi că aceste categorii de persoane se vor trezi marginalizate și excluse în a mai accesa locuri de muncă onorabile.

Femeile au ajuns ..egale cu bărbații

Egalizarea stagiului de cotizare necesar, 35 de ani, pentru pensionarea anticipată dintre femei bărbați s-a realizat.
Fără a se mai ține cont de faptul că există o perioadă de cca 9 ani în care s-ar putea afla o femeie ( 5 ani studii și 4 ani creștere 2 copii) perioadă considerată asimilată la care mai trebuie adăugați 35 ani în carieră se poate constata ușor că vârsta cea mai timpurie nu poate fi sub 63 de ani.
Condiții similare sunt și în statele vest-europene care acum se plâng că a scăzut natalitatea.

Legislaţia în vigoare:
Articolul 143 aliniat 4 din HG 181/2024-Normele de Aplicare a Legii Pensiilor:

„Constituie stagiu de cotizare în condiții normale de muncă, necontributiv, perioadele suplimentare la vechimea în muncă/stagiul de cotizare prevăzute la art. 15 din lege.”

Articolul 15 din LEGEA PENSIILOR -360/2023

„1) Pentru perioadele care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în locurile de muncă în condiții deosebite sau în condiții speciale se acordă perioade suplimentare, care constituie stagiu de cotizare în condiții normale, după cum urmează:
a) 4 luni pentru fiecare an lucrat în locuri de muncă în condiții deosebite;
b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în locuri de muncă în condiții speciale.
(2) Constituie stagiu de cotizare în condiții normale de muncă și perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordată în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I și/sau a II-a de muncă.
(3) Constituie stagiu de cotizare în condiții normale de muncă și perioada suplimentară acordată pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiții deosebite și/sau speciale de muncă după data de 1 aprilie 2001.”

Concluzii

Dacă aceste prevederi nu se vor armoniza în raport cu scopul principal pentru care sistemele de asigurări sociale au luat naștere atunci efectele se vor vedea în scurt timp și din păcate nu vor fi cele mai dorite, atât pentru societatea românească în ansamblu dar mai ales pentru peroanele direct afectate.