Cu siguranță s-a lucrat și se va mai lucra la legea pensiilor dar mai cu seamă la completarea activităților ce vor fi încadrate …în condiții speciale .
Azi vă prezint proiectul de lege inițiat de Vîlceanu Dan Deputat PNL .
EXPUNERE DE MOTIVE
Producerea energiei electrice pe cărbune este o activitate strategică în sectorul energetic al României asigurând circa 25% din necesarul de energie al ţării, în situaţii limită -secetă şi temperaturi scăzute -, susţinerea funcţionării ei şi a salariaţilor din acest sector fiind esenţială.
În România, extracţia resurselor minerale rămâne una dintre activităţile cu cele mai mari concentrări de salariaţi, dar şi venituri pentru bugetul de stat. Deşi în ultimii 25 de ani au avut loc restructurări, iar producţia a scăzut şi majoritatea minelor şi carierelor au fost închise, această activitate rămâne o componentă economică importantă.
Securitatea şi sănătatea salariaţilor este un subiect dezbătut în Uniunea Europeană, ba chiar un subiect asumat de Guvernul României în timpul deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, ianuarie-iunie 2019.
În companiile de stat cu activitate de exploatare minieră la zi sunt cel puţin 9.000 de salariaţi care lucrează în condiţii deosebite de muncă, aşa cum sunt definite acestea de legislaţia în vigoare, însă realitatea este că din 2001 şi până astăzi, condiţiile de muncă din minerit nu sunt cu mult îmbunătăţite.
Tehnologiile şi utilajele folosite sunt vechi de zeci de ani, iar lipsa fondurilor aproape că au oprit investiţiile în acest domeniu. Ca urmare, condiţiile din carieră şi carierele miniere arată în 2019 ca în 2001.
Salariaţii din exploatările miniere la zi sunt încadraţi pe locuri de muncă cu condiţiile de muncă deosebite, reglementate prin Hotărârea de Guvern 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite. În 2007, această hotărâre a fost abrogată şi a fost adoptată HG 246/2007, care prevede de atunci prelungirea avizelor de încadrare în condiţii deosebite de muncă până pe 31 decembrie 2008. Tot HG 246/2007 propunea realizarea de către angajator a unui Plan de Prevenire şi Protecţie, care să urmărească normalizarea condiţiilor din carierele miniere.
Hotărârea de Guvern 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în conditii deosebite a fost modificată şi completată de următoarele hotărâri: HG 1622/2008, HG 1627/2009, HG 1280/2011, HG 1274/2012, HG 1077/2013 şi HG 1173/2014. În toate acestea se prevedea doar prelungirea condiţiilor de muncă şi întocmirea Planului de Prevenire şi Protecţie.
Dar condiţiile din carierele din Complexul Energetic Oltenia pot fi încadrate cu uşurinţă în condiţii speciale de muncă. Exemple de meserii într-o exploatare minieră la zi: inginer, subinginer, maistru, excavatorist, electrician, lăcătuş mecanic, maşinist, sudor, vulcanizator, buldoserist, mecanic, etc.
În 2010 a fost adoptată Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care defineşte condiţiile de muncă speciale, dar cuprinde şi Anexa nr 3 privind lista unităţilor în care locurile de muncă sunt încadrate în condiţii speciale, unde sunt incluse şi companii din cele care se află acum în Complexul Energetic Oltenia. Astfel, este demonstrat deja că sunt locuri de muncă din companie ce corespund condiţiilor speciale de muncă.
Totodată, legea 263/2010 defineşte la Art 30, lit a) condiţiile de muncă speciale ca fiind cele în care pentru personalul îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă. Însă activitatea minieră de subteran a fost redusă drastic în ultimii ani, atât în zona Olteniei, cât şi în Valea Jiului. Astfel, în acest moment cei care îşi desfăşoară activitatea în acest sector de activitate sunt în proporţie de 90% lucrători în exploatările miniere de suprafaţă.
În zona Olteniei au rămas circa 13.500 de angajaţi în Complexul Energetic Oltenia care desfăşoară activitate de exploatare a cărbunelui la suprafaţă, iar condiţiile de muncă nu au fost normalizate în ultimii 20 de ani. Astfel, se impune modificarea legii şi recunoaşterea unor locuri de muncă din exploatările miniere la zi ca fiind de condiţii de muncă speciale, care permit şi reducerea vârstei de pensionare.
Datele medicale, dar şi cele legate de condiţiile din cariere arată că legislaţia din România nu este aliniată la nevoile lucrătorilor.
Complexul Energetic Oltenia, compania unde sunt cei mai mulţi angajaţi în cariere miniere de exploatare la zi, a întocmit un Plan de Prevenire şi Protecţie în domeniul muncii, aşa cum prevede legea în vigoare, arătând că nu a reuşit să normalizeze condiţiile de muncă din 2001 şi până astăzi. Ba mai mult, condiţiile de muncă în exploatările miniere de suprafaţă din CE Oltenia nu se apropie de cele din alte ţări unde sunt exploatate resursele naturale, tehnologia fiind învechită, iar noxele depăşind şi astăzi valorile admise.
Pentru argumentarea ineficienţei măsurilor din planurile de normalizare a condiţiilor de muncă enumerez următoarele:
-În perioada 2016-2017, pentru realizarea planului de normalizare a condiţiilor de muncă, CE Oltenia a cheltuit 21.221.169,8 de lei numai pentru activitatea de extracţie a lignitului şi cu toate acestea au fost înregistrate în continuare depăşiri ale valorilor de pulberi, praf, zgomot şi alte noxe la locurile de muncă. Din cele circa 9.000 de persoane care mai lucrează în producţie în activitatea minieră de suprafaţă, la CE Oltenia 45% au peste 50 de ani, 44% au vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani, 10% între 30-40 de ani şi 1 % au sub 30 de ani.
– Ba mai mult, conform raportelor privind starea de sănătate a salariaţilor din CE Oltenia, condiţiile de lucru duc la diverse îmbolnăviri şi boli profesionale, dovadă că în fiecare zi aproximativ 500 de salariaţi din companie se află în concediu medical, din cauza bolilor generate de condiţiile de muncă şi a vârstei înaintate.
– Salariaţii suferă de boli ale aparatului osteo-articular, respirator, traumatisme şi hipoacuzii. Condiţiile de lucru, temperaturile scăzute sau foarte mari, umiditatea, poluarea cu pulberi de cărbune, praf şi zgomot produc de asemenea aceste probleme de sănătate. De asemenea, conform analizelor medicale anuale, vibraţiile de la locuri de muncă precum cele ocupate de buldozerişti, brigadieri utilaj, excavtorişti lăcătuşi, maşinişti, produc decalcifieri la nivelul coloanei, bazinului, precum şi efecte asupra:
-Sistemului cardiovascular. Datele medicale din companie arată că sunt în creştere bolile cardiovasculare, iar în primele două luni ale anului 2019 au fost înregistrate 2 cazuri de infarct la locul de muncă. În plus, 45% din salariaţii din cariere suferă de afecţiuni ale aparatului osteo-articular şi aparatului respirator.
– Pe locul doi ca şi pondere se află traumatismele suferite de lucrători. În cariere există un grad ridicat de de accidentare cauzat de complexitatea activităţii şi utilajelor de lucru, mijloacelor şi mediului de lucru.
– De asemenea, s-a constat şi că persoanele care lucrează în zgomot prezintă hipertensiune arterială acută, gastită sau ulcer, în proporţie mai mare decât salariaţii care nu lucrează în zgomot.
Rapoartele CE Oltenia arată că mulţi salariaţi ascund afecţunile de care suferă, de teama pierderii locului de muncă şi nu depun la dosarul medical documente medicale.
Inspectorii de muncă au dispus, în anul 2017, un număr de 296 de măsuri în urma unor verificări pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă, în urma a 22 de controale. Printre acestea se numără recondiţionarea căilor de acces de pe utilajele de excavare, asigurarea protecţiei împotriva electrocutării, nefuncţionarea dispozitivelor de prevenire a incendiilor, etc., deci şi situaţii care ţin de asigurarea unor condiţii minime de lucru, prevăzute de lege, care nu pot influenţa reducerea poluării şi a îmbolnăvirilor, ci doar oferă o anumită siguranţă la locul de muncă.
În 2017 au fost înregistrate 29 de accidente de muncă şi un număr de 31 de victime la CE Oltenia, depăşindu-se numărul de accidente estimate în Planul de Prevenire şi Protecţie, 22. În 2018, estimarea a fost de 20 de accidente de muncă, însă numărul acestora a fost mai mare.
Aşadar, condiţiile de lucru din cariere nu se vor îmbunătăţi nici în următorii trei ani, atât cât CEO are avize de încadrare în condiţii de muncă deosebite, aşa cum nu s-a întâmplat nici în ultimii aproape 20.
Munca în aer liber presupune expunerea la temperaturi ridicate/scăzute, vânt, intemperii, deplasarea pe teren afectat de lucrări miniere care este permanent influenţat de condiţiile meteorologice şi de mijloace de producţie, echipamente specifice locului de muncă, suprasolicitare fizică şi nervoasă produsă de exploatarea unor astfel de echipamente de muncă şi de deficitul de personal, salarizare precară, expunerea la poluare şi dobândirea unor boli – toate acestea nu sunt elemente care să încurajeze atragerea de forţă de muncă tânără. De asemenea, angajaţii din termocentrale manipulează instalaţii de mari dimensiuni, devenite periculoase din cauza lipsei investiţiilor şi a vechimii lor.
Tinerii nu sunt interesaţi să lucreze în minerit, un sector de activitate cu multe probleme, dar în continuare esenţial pentru siguranţa sistemului energetic naţional, astfel că posibilitatea ieşirii la pensie mai devreme, ca urmare a încadrării în condiţii speciale de muncă, poate constitui un avantaj pe care angajatorul îl oferă.
Compania va răspunde tuturor criteriilor de obţinere a avizelor de muncă în condiţii speciale după modificările propuse, permişând evaluarea locurilor de muncă şi încadrarea lor în condiţii speciale. La acest moment condiţiile reale de la nivelul carierelor din companie sunt corespunzătoare celor speciale, cu un nivel al noxelor peste limită, existenţa unor boli profesionale şi degradarea continuă a stării de sănătate a salariaţilor, creşterea numărului de accidente de muncă, condiţii nefavorabile de microclimat -minus 20 de grade Cersius iarna şi peste 40 de de grade Cesius vara-, suprasolicitare fizică sau nervoasă, etc. De asemenea, o societate din Complexul Energetic Oltenia deţine deja aviz de încadrare în condiţii speciale care va expira în 2020.
revederile prezentei intră în vigoare de la l ianuarie 2020.
A vând în vedere toate acestea, modificarea şi completarea legii nu poate fi amânată.
Aveți aici (Pr gr 1 minerit suprafata ) forma proiectului de lege care va aduce o pensie mai MARE și minerilor ”înegriți” de soare și nu de cărbunele din subteran.
Felicitări domnului deputat !
IoCo 17.04.2019
