Pensia si informatica
În anii 90 când se anunța era cibernetică specialiștii în domeniul social anunțau că urmează epoca de aur pentru muncitori și anume că orele de muncă se vor reduce grație progresului adus de calculatoare. Se astepta ca un muncitor să mai muncească doar 2 -3 ore pe zi.
Realitatea a arătat că s-a creat cea mai dinamică ramură industrială din istoria omenirii odată cu apariția primelor semiconductoare și că sub nici o formă nu s-a redus timpul de lucru, mai mult cibernetica este in mediul urban la fel ca agricultura în mediul rural ..pur si simplu face parte din viața de zi cu zi a orășenilor.
Ce legătură are noua industrie cu pensiile ?
Ei bine, chiar dacă nu are un impact singular, noua industrie a adus pe lângă informatizarea în masă a societății la creșterea numărului asiguraților și implicit a pensionarilor. Activitățile din domeniul electronicii sau informaticii sunt scutite de efort fizic ceea ce a permis continuarea activităților generatoare de venituri supuse fiscalizării și implicit creșterea perioadelor de cotizare după 62 de ani, vârstă care altă dată era debutul în viața de pensionar.
A crescut puterea de cumpărare a pensionarilor ?
Dorința de progres mă obligă să scriu că nu. Dacă în anii 1977 valoarea pensiei minime era de 900 lei, adică peste 42% din salariul mediu brut pe economie (2102 lei) , în 2018 pensia minimă, alta decât cea minimă garantată social(644 lei) era la nivelul a 800 lei , adică 19,2 % din salariul mediu brut pe economie (4162 lei), atunci putem ușor trage concluzia că un asigurat care realiza stagiul complet de cotizare cerut de lege în 1977 avea o pensie cu o putere de cumpărare cel puțin dublă față de cel care realiza același stagiu complet de cotizare în 2018. Sigur datele de referință dintr-o economie ”planificată” nu pot fi ușor comparate cu cele dintr-o economie liberă.
Printre cauze..
Un fapt rămâne cert, sistemul comunist nu avea competiție politică internă ca urmare, după pierderea capacităților industriale care asigurau locurile de muncă, după eliminarea în mare parte a sistemului centralizat de energie termică, singurul sistem ”centralizat” a rămas sistemul public de pensii cu un contingent de peste 5 milioane de votanți disciplinați. Urmare factorul politic a avut un impact major si dăunător asupra unui management sănătos al sistemului public de pensii. De remarcat că același impact a fost semnalat în mai toată Europa Centrală și de Est.
Concret au apărut ”concesii” la accesarea pensiilor de invaliditate prin care s-a redus aproape de 1 lună stagiu de cotizare necesar pentru ca un asigurat să poată accesa acest tip de pensie. Iar acest lucru nu a fost suficient deoarece pensiile încă erau mici, apoi mass-media a ”scos” la lumină cazuri dramatice..urmare s-a instituit din 2009 o nouă pensie ..pensia minimă garantată social, adică dacă din calcul aveai o pensie de 1 leu statul o completa până la 640 lei (2018). Valul de asigurați bolnavi gata de o pensie de ”boală” a crescut exponențial.
Cum nu a fost suficient ca bugetul sistemului de pensii să fie stors s-a întâmplat inimaginabilul, adică persoanele care primeau indemnizație de handicap ( e adevărat mult..mult sub ceea ce ar trebui) sau prezentat cu chitanța în mână, că au plătit 1 -2 luni la sistemul public de pensii, la medicul de expertiză medicală cum că sunt ..invalizi.. urmare medicul de expertiză medicală a stabilit că un handicap din naștere este și o invaliditate. Cu buletinul de expertiză medicală o persoană cu handicap si in același timp cu invaliditate (!?) s-a prezentat la casa de pensii pentru pensia de invaliditate, grozăvia a apărut la persoanele cu handicap grav care au fost încadrate în gradul 1 de invaliditate și de aici dilema: fiecare lege( handicap si pensii) stabilea o indemnizație de insoțitor fapt ce a dus la o noua reglementare prin care pensionarul de invaliditate si in același timp cu handicap trebuia să aleagă o indemnizație dintre cele 2. Cum mediciul de expertiză medicală a văzut doar starea de sănătate fără a cunoaște definiția celor două situații: invaliditatea se poate dobândi ca urmare a unui accident sau a unei boli, iar handicapul se dobândește doar din naștere a dus la o nebuloasă care a erodat bugetul public de pensii. Pensia anticipată parțială a fost de asemenea o invenție de sezon la fel ca si a gardienilor publici ( tranziția bat-o vina!) a contrbuit și ea la diluarea puterii de cumpărare și așa redusă a pensiilor. Dar presiunea cea mai mare asupra bugetului de stat a însemnat ”reașezarea” pensiilor din sistemul militar și a corecțiilor acordate pentru pensiile din breasla agricultorilor.
Consecințe ..
Odată sistemul de pensii prins între o creștere a beneficiarilor și o scădere a cotizanților, deîmpărțitul avea un împărțitor tot mai dușmănos, caz în care legiuitorul a schimbat din mers formula de calcul prin legea 19/2000 si recalcuarea celor de ”rit vechi” în 2005 prin asigurarea rămânerii în plată a ”valorii mai mari”, valoare care s-a topit pe flacăra promisiunilor politice în 2-3 ani. Pensiile care odată puteau fi cumulate, acum nu mai erau admise: pensia de urmaș trebuia aleasă dintre cea de drept sau urmaș..etc…. să dai două pensii la un votant nu mai era profitabil.
Ciorba trebuia reîncălzită ..
Experimentul cu pensionarii trebuia continuat astfel că în 2008 s-a stabilit că asigurații care au muncit in grupe superioare de muncă merită mai mult , astfel că s-a stabilit un punctaj suplimentar /an de grupa 2 cu 0,25 puncte si cu 0,5 puncte pentru grupa 1 (Ordonanta 100/2008) . Pentru linistea cetății pensionarilor s-a stabilit un calendar clar să nu fie ”grămezi” de pensionari pe ghișeele caselor de pensii, vorba Elenei : Stați liniștiți ! . În 2010, pentru a le fi și mai ”bine” pensionarilor care au realizat stagiu în grupele 1 si 2 sau stabilite noi criterii de bonificații: creșteri cu 25% a punctajelor pentru anii de grupa 2 si cu 50% pentru grupa 1 de muncă.. noi recalculări. Calendare de calcul ? Da desigur .. o singură condiție, vorba modolvenilor: să stea blânzi. Iaca s-a făcut anul domnului 2019 și recalcularea nu s-a finalizat. Pentru ca pensionarii să nu fie ”scăpați din mână”, ați ghicit, s-a stabilit o nouă…recalculare, tot pentru grupe dar acum odată cu ultimul avânt de finalizare a recalcularii de după 2009 , cei care au realizat 20 sau 25 de ani în grupa 1 de muncă… ce să vezi ? Creșteri de pensii prin scăderea împărțitorului de la 35 la 20 sau 25 de ani funcție de caz. Condiția ? Să aștepte ... în iulie 2018 s-a promulgat legea 221, în Octombrie 2018 trebuia să înceapă recalcularea ..care încă este așteptată în Martie 2019.
Concluzii
Avem politicieni optimiști în vorbe și pesimiști în fapte ( vorba moldovenilor din Rep. Moldova) în lipsă unor realizări economice de marcă și-au îndreptat , fără milă, furia vicleană asupra pensionarilor. În țara în care clasa de mijloc este vidată zi de zi, bătrânii care încă au mai rămas și care plâng de dorul copiilor pe care-i văd grație progresului tehnologic, seară de seară, se gândesc tot mai mult să se reunească cu copii acolo unde aceștia sunt respectați pentru munca lor și nu în vatra strămoșească, este un sentiment pe care l-am întâlnit tot mai des. Cu siguranță eliberarea sistemului de pensii din ghearele politicului trebuie să fie un nou început pentru liniștea pensionarilor de mâine, azi pensionarii sunt în procent de peste 50% obligați să muncescă pentru a-și completa veniturile necesare traiului vital de zi cu zi iar un procent nesimnificativ muncesc după pensionare fără a fi nevoiți să facă acest lucru. Vacanțele pentru pensionari lipsesc din oferta operatorilor de turism si asta nu este o mirare avand in vedere că aceștia participă doar la ”ofertele” politice rezervate în extrasezon.
IOCO 12.02.2019
