27.07.2023 Actualizare
Curtea Constituțională a decis miercuri( 26.07.2023) să amâne până pe 2 august, respectiv 21 septembrie, pronunțarea pe sesizările privind legea pensiilor speciale și pe legea privind cumulului pensie-salariu la stat, a anunțat Curtea într-un comunicat de presă.
De asemenea, judecătorii CCR au amânat pentru data de 21 septembrie 2023 obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Camera Deputaților a adoptat, miercuri 28 iunie 2023, proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat, fiind introduse mai multe excepții, printre care persoanele alese în funcții de autoritate sau demnitate publică, profesorii, persoane cu funcţii clericale sau de specialitate artistică, membrii Academiei Române, „persoanele care exercită un mandat în cadrul autorităților administrative autonome aflate sub control parlamentar şi care se finanțează integral din venituri proprii generate ca urmare a desfăşurării de activități şi operațiuni specifice”.
S-au înregistrat 215 voturi „pentru”, trei „împotrivă” şi 49 de abțineri.
„Persoanele care își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act administrativ de numire în funcție, după caz, şi care îndeplinesc condițiile de pensionare pot continua activitatea în cadrul autorităților şi instituțiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanțare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale şi societăților la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu acordul anual al angajatorului, peste vârsta standard de pensionare în condițiile prevăzute de lege, în baza aceluiași contract individual de muncă, raport de serviciu sau act administrativ de numire în funcție, după caz”, prevede proiectul privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare.
De asemenea, persoanele care continuă activitatea pot solicita oricând înscrierea la pensie.
„Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act administrativ de numire în funcţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială şi care au şi calitatea de beneficiari de pensie pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, sistemul pensiilor militare de stat ori sunt beneficiari de pensie de serviciu au obligaţia ca, în termen de 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să îşi exprime în scris opţiunea pentru continuarea activităţii în baza aceluiaşi contract individual de muncă, raport de serviciu sau act administrativ de numire, după caz, ori pentru încetarea contractului individual de muncă, raportului de serviciu sau încetarea ocupării funcţiei în care au fost numite în baza actului administrativ de numire, după caz. Continuarea activităţii se realizează pe baza cererii aprobate de către angajator. Menţinerea în activitate se realizează cu acordul anual al angajatorului”, stabileşte actul normativ.
Potrivit proiectului, cei care au calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii, sunt beneficiari ai pensiilor militare de stat sau ai pensiilor de serviciu se pot încadra, potrivit legii, pe durată determinată sau nedeterminată, după caz, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, însă li se va suspenda plata pensiei pe durata exercitării activităţii.
Proiectul introduce mai multe excepţii la interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat. Astfel, aceste prevederi nu se vor aplica:
a) persoanelor alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică, precum şi celor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie;
b) personalului didactic de predare din învăţământ pensionat, încadrat/reîncadrat în condiţiile legii;
c) personalului de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autorităţile locale pentru asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul persoanelor vârstnice, potrivit art.8 din Legea asistenţei sociale nr.292/2011;
d) copiilor beneficiari de pensie de urmaş, precum şi persoanelor beneficiare de pensie de invaliditate gradul III cu drept de muncă;
e) personalului de specialitate medico-sanitar din unităţile sanitare, de asistenţă medico-socială şi din instituţiile sau autorităţile publice;
f) asistenţilor personali prevăzuţi de Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
g) asistenţilor maternali;
h) persoanelor care ocupă funcţii clericale sau funcţii de specialitate artistică;
i) membrilor Academiei Române.
Actul normativ mai prevede că „persoanele care exercită un mandat în cadrul autorităţilor administrative autonome aflate sub control parlamentar şi care se finanţează integral din venituri proprii generate ca urmare a desfăşurării de activităţi şi operaţiuni specifice pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate până la finalizarea mandatului în exerciţiu la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Mai jos contestația ÎCCJ din România
ICCJ arată în sesizarea de neconstituționalitate că privește actul normativ în întregime, în cazul ambelor legi( interzicere cumul pensie salariu și eliminarea pensiilor speciale).
Legea privind reforma pensiilor speciale – ICCJ, despre motivele de constituționalitate extrinsecă:
„Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
Încălcarea art.1 alin.(3) și (5) din Constituție sub aspectul clarității și previzibilității normei juridice”.
Motive de neconstituționalitate intrinsecă:
„Încălcarea art.124 alin.(3) prin raportare la art.1 alin.(3) și (5) din Constituție referitoare la independența justiției și la statul de drept.
Încălcarea art.44 din Constituție și art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, prin dispozițiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin.(2) al art.211 din Legea nr.303/2022 și ale art.I pct.4 din Lege, cu referire la art.211 alin.(41) din Legea nr.303/2022.
Încălcarea principiului egalității în drepturi prevăzut de dispozițiile art.16 coroborat cu art.53 din Constituție.
Încălcarea dispozițiilor art.1 alin.(5), art.16 alin.(1) și art.56 alin.(2) din Constituție prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.
Încălcarea art.1 alin.(4) din Constituție privind principiul separației și echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială și respectul reciproc între autoritățile statului, inclusiv prin raportare la dispozițiile art.147 din Constituție”.
Legea care interzice cumulul pensie-slariu la stat – ICCJ contestă:
„Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcărarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) și n) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art.1 alin.(3) și (5) prin raportare la art.53 din Constituție cu privire la principiul securității raporturilor juridice, a clarității și previzibilității reglementării și a statului de drept”.
www.pensiata.ro
09.07.2023
